– de Salvatore Serra –
Edina Altara, sa de tres de bator sorres, fiat nàschida in su 1898 in una famìlia de sa burghesia tataresa. Su babbu Eugèniu fiat un’oculista originàriu de Bitzi e sa mama Baìngia Campus beniat dae una famìlia richigiola de Pattada.
Gai dae cando fiat pisedda Edina at mustradu unu naturale pro su disinnu, sos colores e s’impreu de su pabiru. Animada finas dae su pintore tataresu Giosepe Biasi, amigu de famìlia, at cumintzadu su curriculim artìsticu suo comente autodidata e, in su 1917, durante sa mustra de sa “Società degli Amici dell’Arte” de Torinu, su re Vittorio Emanuele III at comporadu su collage suo “Nella terra degli intrepidi sardi”, chi est connotu finas cun su tìtulu “Jesus salvadelu”, e como est espostu in su Quirinale.
A Edina Altara l’est semper agradadu a isperimentare e at isvilupadu de sesi unu sensu estèticu notàbile e una manualide insajada a su sestòngiu in antis galu de su disinnu. Si interessaiat de anticuariadu, ma finas de sas tècnicas produtivas noas, faghende pràtica in milli atividade minores, dae su de arrangiare trastes antigos a sa progetatzione de mòbilia, a sa decoratzione, a sa pintura. Sos materiales suos fiant tèssidos, pabiros colorados, bìculos de bidru cun sos cales cumponiat iscenas e figuras.
Su status suo de artista bi l’ant reconotu in antis de lòmpere sos 20 annos, cun un’artìculu in sa revista “Emporium”.
In su curriculum longu suo Edina Altara at illustradu unos trinta libros pro pipios e at collaboradu cun revistas e periòdicos medas, disinnende illustratziones de moda, contos e publitzidade.
In mesu de sas atividades prus connotas b’est finas sa de sa produtzione in tzeràmica, chi s’artista si b’est dedicada dae sos annos trinta.
Est finas acuntèssidu chi l’ant cummissionadu sa mobìlia de duos transatlànticos e s’illustratzione de sa publitzidade issoro.
Edina Altara est morta in su 1983 in Lanusè.
Leave a comment