Die de sos indìgenos in Brasile

Die de sos indìgenos in Brasile

Su 19 de abrile est in Brasile sa Die de sos indìgenos. Sa ricurrèntzia tenet un’istòria bastante antiga.

Tocat a torrare in segus a su 1940, cando in sa tzitade de Pátzcuaro, in s’istadu messicanu de Michoacán, aiant tzelebradu su Primu Cungressu Indigenista Interamericanu, pròpiu in su mese de abrile. Sos rapresentantes indìgenos però aiant detzìdidu de intervènnere su 19 ebbia, a cungressu giai cumintzadu, a pustis de àere protestadu ca s’initziativa, a pàrrere issoro, fiat monopolizada dae sos esponentes polìticos de sos paisos americanos.

In su 1943, su 2 de làmpadas, su Brasile, cun unu decretu lege de Getúlio Vargas, durante su perìodu de sa ditadura sua, in ammentu de cudda ocasione, aiat istituidu sa die, mutida finas a ocannu passadu Dia do Indio. Su parlamentu brasilianu at difatis istabilidu unu càmbiu de denominatzione: Dia dos Povos Indígenas, die de sos pòpulos indigenos, cunsiderende sa paràula indio pagu rispetosa. Sa proposta teniat sa firma de Joenia Batista de Carvalho, connota comente Joenia Wapichana.

Est sa prima fèmina avocadu de ratza indìgena de Brasile e sa prima fèmina ìndia elègida deputadu federale comente rapresentante de s’istadu de Roraima, su prus setentrionale de sa federatzione, in su partidu de manca Rede Sustentabilidade.

Wapichana tenet a sambenadu s’etnia sua e at imparadu su portoghesu comente segunda limba.

In su paisu sudamericanu sa populatzione indìgena est crèschida in sos ùrtimos dòighi annos dae 900.000 a prus de unu millione e mesu de persones. Si contant prus de 300 etnias e prus de 270 limbas faeddadas.

Sa Die de sos Pòpulos Indìgenos diat pòdere finas èssere die de festa pro sos brasilianos. Difatis su deputadu Fábio Trad, de su Partidu Sotzialdemocràticu, rapresentante pro su Mato Grosso do Sul, at presentadu una proposta pro fàghere festiva sa ricurrèntzia.

(gianni muroni)

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *