Sos istatutos tataresos sunt sa prus documentatzione antiga arribada finas a oe de sa tzitade turritana.
Custu documentu, chi regulaiat sa vida tzitadina, nos est lòmpidu in duas versiones, latina e sarda. Sos duos testos sunt de su 1316 ma est possìbile chi siant sa trascritzione de testos galu prus antigos, bidu ca si faeddat de sos istatutos unos binti annos in antis.
Los aiant modellados cunforma a sos breves pisanos. Tàtari difatis, a pustis de èssere passadu dae bidda a tzitade in su perìodu chi andat dae su milli a su 1200, a pustis de sa fine de su regnu de Turres si fiat atzapadu indipendente costituende·si in repùblica. Sa situatzione fiat de comuna patzionada, est a nàrrere chi fiat un’ispètzia de cunsòrtziu cun ateruna tzitade.
Custa tzitade fiat Pisa e a pustis de sa batàllia de sa Melòria de su 1284 custu ruolu l’aiat ereditadu sa Repùblica de Gènova.
Dae in ie difatis beniant sos podestàs, seberados pròpiu foras de Sardigna pro garantire prus impartzialidade.
Semper genovesos fiant sas duas figura chi agiuaiant su podestà in su guvernu: su Cavalieri e su Notaju. A coa bi fiant duos cussìgios. Su Cussìgiu Majore, cumpostu dae 100 esponentes de sos cuartieris tzitadinos, chi fiant bator, e dae unu cussìgiu de sos antzianos, cumpostu dae 16 membros, a borta a borta estratos tra sos esponentes de su Cussìgiu Majore.
Su ligàmene particulare cun Gènova est sutaliniadu in su capìtulu XI de su libru I in ue est iscritu ca non tocat a fàghere “coniuratione, over conspiratione alcuna contra sos hunores dessu Cumone de Jenua, nen contra sapotestate, over su bonu istatu dessu cumone de Sassari.”
E galu su capìtulu XIV narat craru e tundu chi “alcunu pisanu non siat recivitu in Sassari ad habitare.”
Sos còdighes medievales de custa regorta de leges chi regulaiat sa vida de Tàtari sunt custoidos in s’archìviu comunale tzitadinu.
(luca foddai)
Leave a comment