Su fumetista serbu Saša Rakezić, in arte Aleksandar Zograf, at ideadu e publicadu unu contu figuradu dedicadu a sos gigantes de Mont’e Prama. Sas vignetas sunt ospitadas in sas pàginas de sa rivista Vreme, cun sede in Belgradu.
Zograf, chi at bogadu fama cun sas òperas ambientadas in pàtria, in ue at descritu sa situatzione de isulamentu internatzionale de sa Sèrbia a pustis de su cunflitu in Jugoslàvia e durante sos bombardamentos de sa NATO, est connotu a livellu internatzionale, aende publicadu in sos Istados Unidos puru.
Sa prospetiva de sos traballos suos est a s’ispissu documentarìstica. S’autore difatis est unu giornalista, chi si òcupat de mùsica rock.
Sos fumetos suos sunt s’ispigru, a livellu editoriale, de sa militàntzia de Zograf in favore de su superamentu de làcanas polìticas. Difatis in su 2017 est istadu unu de sos firmatàrios de sa Decraratzione pro una Limba Comuna.
Su documentu, propostu e sutascritu dae intelletuales de Sèrbia, Croàtzia, Bòsnia e Montenegro, punnat a reconnòschere s’unidade linguìstica, a livellu polìticu, de sa limba chi a livellu acadèmicu est connota comente serbocroatu e chi sos guvernos de sos bator istados, dae sa fine traumàtica de sa Jugoslàvia, sunt chirchende de partzire marchende sas pagu diferèntzias chi esistint.
S’ùrtima publicatzione sua in forma de libru est Il quaderno di Radoslav e altre storie sulla seconda guerra mondiale. Pròpiu in ocasione de sa presentatzione de su libru in s’editzione italiana unu mese a como, durante su Festival Premio Emilio Lussu de Casteddu, Zograf aiat annuntziadu sa publicatzione de su fumetu.
S’autore est un’apassionadu de archeologia e at pòdidu dare isfogu in custu modu a una de sas passiones suas. Su chi l’interessat est massimamente sa connessione intre sas diferentes culturas de su Mediterràneu.
(luca foddai)
Leave a comment