– de Salvatore Serra –
Polìtica linguìstica cheret nàrrere finas a fàghere giornales in sardu, pro afortire sa capatzidade de custa limba de operare cun unu registru artu.
Non podimus fàghere a mancu, duncas, de faeddare de sa revista “Eja”, publicada pro unos cantos annos dae sa sotziedade editoriale “Papiros”.
In custu chi est su nùmeru 5 de su 2011, b’at, in mesu de s’àteru, artìculos chi faeddant de un’universidade betza e coloniale, de sa formatzione in sardu de maistros e professores, de sa trampa de sa “chìmica birde”. E b’at un’intervista fata a Pàula Fresu, in ocasione de su giru “50 annos sonados”
________
Pàulu Fresu, nàschidu in Berchidda su 10 de freàrgiu de su 1961, est cumponidore, sonadore de trumba e de flicornu. In su 1984 s’est diplomadu in Trumba in su Cunservatòriu de Casteddu. Jazzista famadu in cada logu, tenet domo e istat intre Pianoro (Bologna), Parigi e Berchidda. Dae su 1988 est ideadore e organizadore de su festival “Time in jazz” chi si faghet in austu in Berchidda. Sa formatzione istòrica de Fresu est su “Paolo Fresu Quintet” nàschidu in su 1984.
Inoghe, unos cantos passos de s’intervista.
- … E sa cunditzione musicale de sa Sardigna de oe, tando, ite ti paret?
Beh, a mie mi paret bona meda, ca sa Sardogna est una de sas terras in Itàlia, paris cun su Salento e una parte de sa Sitzìlia, in ue su raportu cun sa traditzione est galu biu, forte… amus una mùsica rica, amus unu repertòriu, amus un’istrumentatzione ùnica in s’àrea de su Mediterràneu, b’at musitzistas sensìbiles e intelligentes. Su problema est chi sa mùsica sarda est unu pagu ingessada, ca no essit a foras… Ite esistit foras de sa Sardigna de sa mùsica nostra? Diamus dèvere èssere che a s’Irlanda, in ue finas in sa bandera natzionale b’est s’arpa… Sa mùsica sarda est una mùsica a beru autòctona, e duncas rica e interessante e diat pòdere èssere una mercantzia
- A propòsitu de identidade, cale est su rolu chi tenet sa limba sarda in sa vida musicale tua?
Sa limba est fundamentale: deo l’apo “manigiada” dae essende minore. Duncas, si mancat sa limba est comente chi manchet unu bratzu o una manu. Duncas su sonu matessi de sa limba est una cosa importante. In su libru chi apo iscritu naraia chi sa limba est su primu sonu chi imparamus cando semus galu in intro, e duncas finas su ritmu de sa limba, sas melodias de sas limbas, restant in sa mùsica…
Leave a comment