Sa chida colada su Parlamentu de su Regnu Aunidu at inghitzadu a arresonare a subra de una proposta de lege chi proa a acrarire sas acontèssidas violentas chi dae sos annos Setanta a su 1998 — annu de sos acordos de sa chenàbura santa — ant fatu prus o mancu tres mìgia e seschentos mortos. Sa gherra tzivile aiat bidu peleare sos protestantes chi cheriant abarrare intro a su Regnu Aunidu contra a sos indipendentistas (pro su prus catòlicos) chi cheriant intrare in sa Repùblica de Irlanda, ma fintzas s’esèrtzitu britànnicu chi susteniat sos unionistas. Però sa proposta est resèssida a aunire totus sos irlandesos de su nord in su discuntentu.
Sa resone est ca sa lege fràigat una cummissione de iscumbata pro chircare sas responsabilidades — siat a intro de sas organizatziones para-militares unionistas e indipendentistas, siat a intro de s’esèrtzitu — chi promitet de dare s’amnistia a sos chi agiudant sa cummissione. Gasi però sos culpàbiles podent essire a campu ma fuire dae sa giustìtzia e abarrare lìberos. Sos assòtzios de sas vìtimas e de sos deretos umanos ant protestadu narende chi no est una faina de un’Istadu tzivile. Su guvernu de su nord Irlanda, ghiadu dae sos indipendentistas de su Sinn Féin, si nch’est chesciadu e at decraradu chi est una proposta tzìnica e chi non si podet bajulare. Fintzas sos unionistas ant refudadu s’idea: «Non podet esìstere s’amnistia pro sos mortores de cussos annos». Sa dimanda chi si pesat tando est: pro ite fàghere un’iscumbata como? B’intrat carchi cosa sa bìnchida de sos indipendentistas a sas eletziones ùrtimas? Boris Johnson e sos inglesos sunt in chirca de triulare unu protzessu chi l’est fuende dae manos?
(redatzione)
Leave a comment