Martis coladu Matteo Zuppi, pìscamu de Bologna e cardinale, est divènnidu sa ghia de sa CEI (cunferentzia de sos pìscamos italianos), pro more de una nòmena de su Paba Frantziscu. S’acontèssida, chi podiat pàrrere paga cosa, chenàbura at balangiadu un’importu mannu: custa die, difatis, Zuppi at decraradu chi sa Crèsia italiana at a fàghere tzucare un’iscumbata pro cumprèndere sa mannària e sa graesa de sos abusos sessuales a intro de issa. Sa chirca at a èssere indipendente, in su sensu chi at a èssere fata dae duas universidades de “criminologia e de vittimologia” e non dae unu grupu de preìderos, e a subra de sos ùrtimos binti annos. Su sèberu est de importu mannu e sighit s’esempru de àteros Paisos, mescamente de sa Frantza, chi ant chircadu de fàghere sa matessi iscumbata agatende nùmeros drammàticos.
Su portaboghe de s’assòtziu de sas vìtimas, Rete L’abuso, at criticadu su perìodu minore seberadu pro sa chirca: in custa manera — narat isse — culpàbiles medas no ant a pagare pro sos males chi ant fatu. Zanardi contat chi petzi pro su 2022 sunt lòmpidas chentu sessantunu signalatziones noas de abusos e chi batorghentos setantunu casos ant a abarrare sena cundenna peruna pro neghe de sa prescritzione. Fintzas a como sos preìderos cundennados sunt chentu sessantabator e trinta sos pìscamos chi ant agiudadu a costoire sos abusos. Su portaboghe, in concruos, narat chi sas vìtimas dàbiles diant pòdere èssere prus o mancu unu millione.
Zuppi at naradu chi chircare dae su duamìgia a como podet dare sa possibilidade de agatare sos chi podent fàghere galu dannu e otènnere sos primos datos a santugaine de ocannu. Cale si siat su pensu chi unu podet tènnere, cun custu sèberu sa Crèsia paret chi chèrgiat segare su patu de mudìmene chi si est mantesu pro tempus meda intre sos eclesiàsticos e sighire sa riforma chi su Paba est proende a fàghere dae annos medas.
(redatzione)
Leave a comment