– de Salvatore Serra –
Sa terminologia si definit comente su cumplessu de sos tèrmines e de sas espressiones pròpios de una sièntzia, de un’arte, de una tècnica o de una cale si siat disciplina o atividade ispetzialìstica.
Su traballu terminològicu est fundamentale in sa polìtica linguìstica de sas limbas minorizadas, ca servit a bìnchere sa diglossia.
Operende in custu setore, tocat a cunfrontare sa limba interessada cun sas àteras limbas.
Inoghe, a ghisa de mustra, bos propòngio unas cantas frases in inglesu cun sa trautzione in sardu.
S’argumentu est sa terminologia de s’ambiente
————————————
- Acid rain falling on forests has killed a lot of trees in the last 20 years
Sa proja àtzida in sos padentes at mortu àrbores medas in sos ùrtimos 20 annos
- The council is encouraging us to recycle more household rubbish
Sa comuna nos est animende a retziclare de prus s’arga de domo
- Factories and vehicles produce a lot of dangerous fumes
Sas fàbricas e sos veìculos produint una cantidade manna de fumos perigulosos
- Pollution of the atmosphere has increased over the last 50 years, making the environment very dirty
Su luòngiu de s’atmosfera est aumentadu in sos ùrtimos 50 annos, faghende s’ambiente prus brutu
- The effect of gases in the earth’s atmosphere is preventing the earth from losing heat; this is called the greenhouse effect
S’efetu de sos gas in s’atmosfera no est permitende a sa terra de pèrdere caentu; custu fenòmenu si narat efetu serra
- When CFC gases are released into the atmosphere, they rise slowly
Cando sos gas CFC sunt lassados lìberos in s’atmosfera, àrtziant a bellu a bellu
- The hole in the ozone layer is getting larger every year
S’istampu in su pìgiu de s’ozonu s’est faghende cada annu semper prus mannu
- If global warming continues there is a danger that the polar ice-cap will start to melt
Si su caentòngiu globale sighit, b’est su perìgulu chi sa capa de astra polare cumintzet a s’iscagiare
- We take all our empty bottles to the bottle bank so that the glass can be used again
Nche giughimus totu sas ampullas bòidas a sa banca de s’ampulla, a manera de torrare a impitare su bidru
- Long periods of drought have brought about the desertification of whole areas of Central Africa
Perìodos longos de sicanna ant incausadu sa desertificatzione de àreas intreas de s‘Àfrica Tzentrale
- Tigers, whales and panda bears are all endangered species
Sas tigres, sas balenas e sos pandas sunt totus ispètzies in perìgulu
- People are worried that soon whales will become extinct
Sa gente est timende chi luego sas balenas bèngiant a s’estìnghere
- We should use fewer fossil fuels such as oil and coal, and look to other energy sources such as solar power and unleaded petrol
Diamus dèpere impitare prus pagos carburantes fòssiles, e chircare àteras benas de energia comente s’energia solare e sa benzina sena prumu
Leave a comment
Serbadore: sa “fàbrica” non diat èsser s’italianu “basilico”?
Bene, “provando e riprovando”. Totu est a proare, ca mai proamus e mai agatamus sa manera zusta o prus addata:
– però un’àrbure si sicat, no si che morit (fintzas si su resurtadu no càmbiat);
– sa zente no torrat a impreare s’arga / riciclat , ma la collit seberada;
– su luóngiu lu faghiant in sos rios pro piscare, ma a fàghere su logu a muntonarzu e a lu derrúere est s’incuinamentu (chi podet èssere fintzas solu de CALORE);
– su gas chi faghet incubare su calore in s’atomosfera est sa anidride carbónica, CO2;
– mamma mi murrunzaiat candho naraio “bucu” a un’istampa e si s’ozono est unu gas de istampas no ndhe zughet, e mancu bucos: tio nàrrere farta, isperdimentu de s’ozono;
– su caentóngiu za est aumentu de temperadura, ma sos astraos polares e no solu ant comintzadu de meda a s’iscazare;
– petzi nos mancant sas bancas de sas ampullas! Sunt fintzas tropu cussas de sos dinaris (de chie ndhe tenet) e de ampullas no ndhe tiant chèrrere mancu prenas de licore, no de líchidas! Menzus las collimus a su depósitu e a s’iscallatóriu;
— una “àrea” no podet èssere si no intrea e tio nàrrere menzus logos meda;
– a tigres, balenas e pandas lis tio nàrrere “zenias” de animales, “ispétzia” est prus una cosa chi no s’ischit pretzisare bene cun bene;
– ispèrdere tio nàrrere chi no est tínghere…, no b’intrat.