sa Lege de polìtica linguìstica de Catalugna

– de Salvatore Serra –

Sa polìtica linguìstica catalana de seguru est avantzada meda. Bastat a lèghere sa “Lege de polìtica linguìstica de Catalugna”. Custa est sa tradutzione in limba sarda. In sos ligàmenes in bassu bi sunt sos testos originales in catalanu e in ispagnolu.

————————————

Lege 1/1998, de su 7 de ghennàrgiu, de polìtica linguìstica (aprovada dae su Parlamentu de Catalugna su 30 de nadale de su 1997)

SU PRESIDENTE DE SA GENERALITAT DE CATALUGNA
Siat notòriu a totu sos tzitadinos chi su Parlamentu de Catalugna at aprovadu e deo, in nùmene de su Re e de acordu cun su chi istabilit s’artìculu 33.2 de s’Istatutu de autonomia de Catalugna, promulgo custa

LEGE

PREÀMBULU

Sinnificadu e situatzione de sa limba catalana

Sa limba catalana est un’elementu fundamentale de sa formatzione de sa personalidade natzionale de Catalugna, un’ aina basilare de comunicatzione, de integratzione e de coesione sotziale de sos tzitadinos e tzitadinas, in manera indipendente dae s’orìgine geogràfica issoro, e su ligàmene privilegiadu de Catalugna cun sas àteras terras de limba catalana, cun sas cales format una comunidade linguìstica chi at dadu in sos sèculos, cun boghe originale, unu cuntributu valorosu a sa cultura universale. In prus, est istada su testimòngiu de sa fidelidade de su pòpulu catalanu a sa terra sua e a sa cultura sua ispetzìfica. Forgiada a sa prima in su territòriu de Catalugna, cumpartzida cun àteras terras -in sas cales retzit fintzas denominatziones populares, e finas legales, diferentes -, sa limba catalana est istada semper sa limba pròpia de su logu e, comente tale, est istada interessada in manera negativa dae unos cantos eventos de s’istòria de Catalugna, chi l’ant giuta a una situatzione precària. Custa situatzione est dèvida a fatores diferentes, comente sa persecutzione polìtica chi at sufridu e s’impositzione legale de su castiglianu pro prus de duos sèculos e mesu; sas cunditziones polìticas e sotziueconòmicas in ue si sunt produidos sos cambiamentos demogràficos de sas ùrtimas deghinas de annos, e, galu, su caràtere de limba de àmbitu astrintu chi tenet, simigiante a su de àteras limbas ufitziales de Europa, mescamente in su mundu de oe, in ue sa comunicatzione, s’informatzione e sas indùstrias culturales punnant a sa mundializatzione. Duncas, comente resurtadu de totu custas tzircustàntzias, sa situatzione sotziulinguìstica de Catalugna est cumplessa. Sa realidade de una limba pròpia chi no at otentu sa normalizatzione prena e chi tenet unu nùmeru de faeddadores relativamente minore in su cuntestu internatzionale cunvivet cun su fatu chi medas de sos tzitadinos e tzitadinas de su territòriu de Catalugna tenent comente limba materna sa castigliana, in sa cale s’espressant a preferèntzia e moende dae sa cale ant cuntribuidu, a s’ispissu, a irrichire in manera sinnificativa sa cultura catalana matessi, cuntributu dadu gasi etotu dae àteros tzitadinos e tzitadinas in àteras limbas. Custa realidade, tando, cheret una polìtica linguìstica chi agiuet in manera produtiva a normalizare sa limba pròpia de Catalugna e chi, tando, garantat unu rispetu cuidadosu de sos deretos linguìsticos de totu sos tzitadinos e tzitadinas.

II. Su cuadru giurìdicu

Su cuadru giurìdicu atuale de sa limba catalana est determinadu dae sa Costitutzione ispagnola de su 1978 e dae s’Istatutu de autonomia de Catalugna de su 1979. Sa prima, mancari reconnoscat sa diversidade de sos pòpulos chi formant s’Istadu ispagnolu, istabilit in s’artìculu 3 chi “su castiglianu est sa limba ispagnola ufitziale de s’Istadu” e chi, comente limba ufitziale, “totu sos ispagnolos tenent su dovere de la connòschere e su deretu de l’impitare”. In prus, sa Costitutzione narat chi “sas àteras limbas ispagnolas ant a èssere gasi etotu ufitziales in sas comunidades autònomas rispetivas cunforma a sos Istatutos issoro”. S’Istatutu de autonomia, in s’artìculu 3, disponet: “1. Sa limba pròpia de Catalugna est su catalanu. 2. S’idioma catalanu est s’ufitziale de Catalugna, gasi comente su castiglianu, ufitziale in totu s’Istadu ispagnolu. 3. Sa Generalitat at a garantire s’impreu normale e ufitziale de ambos duos idiomas, at a leare sas mesuras netzessàrias pro assegurare sa connoschèntzia issoro e at a creare sas cunditziones pro cròmpere a s’egualidade prena issoro cantu a sos deretos e doveres de sos tzitadinos de Catalugna. 4. Su faeddu aranesu at a èssere ogetu de insinnamentu e de rispetu e protetzione particulares.” Custos disponimentos istatutàrios los at isvilupados sa Lege 7/1983 de su 18 de abrile de normalizatzione linguìstica in Catalugna, de importàntzia enorme in s’istòria de sa limba, chi at cumportadu sa depenalizatzione de su catalanu e in batòrdighi annos de vigèntzia at permìtidu chi si nd’esseret ispainada sa connoschèntzia in mesu de sa majoria manna de sa populatzione e una polìtica cuntzertada in totu sos setores de sa sotziedade, chi s’est materializada in su protzessu de normalizatzione linguìstica. In su tempus de vigèntzia de sa lege si sunt produidos cambiamentos fundamentales: in su campu tecnològicu, s’est generalizadu s’impreu de s’informàtica e de sas autostradas de s’informatzione; in su campu culturale e cummertziale, s’est istabilida sa libertade de cummèrtziu, chi at generalizadu sos prèstidos culturales, mescamente in su mundu de sas comunicatziones e de s’audiovisuale; in su campu polìticu, a un’ala s’Ispagna est intrada a sa Comunidade Econòmica Europea, oe Unione Europea, règhida dae su printzìpiu de su multilinguismu, a s’àtera sa Generalitat at assùmidu medas de sas cumpetèntzias prevididas in s’istatutu; in su campu sotziale e sotziulinguìsticu, s’est generalizada sa connoschèntzia de su catalanu -generalizatzione chi non semper at cumportadu un’aumentu similare in sos impreus pùblicos- e s’est produidu unu cambiamentu notàbile in sos flussos migratòrios. B’àpidu finas un’evolutzione importante de su deretu linguìsticu in su paisu nostru, dèvida in parte a sa giurisprudèntzia de su Tribunale Costitutzionale e in parte a sa legislatzione catalana e a sos istùdios dotrinales. In fines, tocat a pònnere in evidèntzia su cuntenutu de unas cantas risolutziones de su Parlamentu Europeu: sa de su 30 de santandria de su 1987, subra de sas limbas e culturas de sas minorias regionales e ètnicas; sa de s’11 de nadale de su 1990, subra de sa situatzione de sas limbas in sa Comunidade e de sa limba catalana, e sa de su 9 de freàrgiu de su 1994, subra de sas minorias linguìsticas e culturales de sa Comunidade Europea. Tocat a pònnere in evidèntzia finas sa Carta europea de sas limbas regionales o minoritàrias, adotada comente cunventzione dae su Comitadu de sos Ministros de su Cussìgiu de Europa su 25 de làmpadas de su 1992, e sa Decraratzione universale de sos deretos linguìsticos, aprovada dae sa Cunferèntzia Mundiale de sos Deretos Linguìsticos su 6 de làmpadas de su 1996, in Bartzellona, chi tenet s’amparu unànime de su Cungressu de sos Diputados e de su Parlamentu de Catalugna.

III. Sos obietivos de custa lege

Totu custas tzircustàntzias ant cussigiadu de modificare e atualizare sa lege de su 1983 e de rinnovare s’acordu polìticu e sotziale de tando, pro pòdere cunsolidare su protzessu impulsadu dae sa Lege de normalizatzione linguìstica in su campu de s’amministratzione e de s’insinnamentu, adatare a sas netzessidades de oe su regulamentu de sos mèdios de comunicatzione e sas indùstrias culturales e istabilire una normativa linguìstica destinada a su mundu sotziueconòmicu, cun s’obietivu de andare a in antis in sa generalizatzione de sa connoschèntzia cumpleta e de s’impreu normale de sa limba catalana, sa cale cosa at a permìtere de dare un’impèllida noa a s’impreu sotziale de sa limba. Sa modificatzione e s’atualizatzione de sa lege de su 1983 at a permìtere finas de cunsolidare s’impinnu istatutàriu de cròmpere a egualidade prena pro su chi pertocat sos deretos e sos doveres linguìsticos e, in manera particulare, su deretu e su dovere de connòschere sas duas limbas ufitziales e de las impitare, cosa chi cumportat su fatu chi, in su cuadru istatutàriu vigente, sos tzitadinos e tzitadinas de Catalugna ant a dèvere connòschere sa limba catalana e sa castigliana e ant a tènnere su deretu de las impitare. Pro sighire custa impèllida, non si podet fàghere a mancu de modificare sa normativa istatutària e s’europea, e riafirmare sas polìticas de promotzione e sas dotatziones de bilàntziu currispondentes.

IV. Su cuntenutu e s’istrutura de custa lege

Custa lege fòrmulat sos cuntzetos giurìdicos de limba pròpia e de limba ufitziale. Duncas, su cuntzetu de limba pròpia aplicadu a su catalanu òbligat sos poderes pùblicos e sas istitutziones de Catalugna a l’amparare, a l’impitare in manera generale e a nde promòvere s’impreu pùblicu in totu sos livellos. Su cuntzetu de limba ufitziale aplicadu a su catalanu e a su castiglianu garantit a sos tzitadinos e tzitadinas sos deretos sugetivos, chi sunt proclamados in manera esplìtzita, a imparare sas duas limbas, a las pòdere impitare liberamente in totu sas atividades pùblicas e privadas, a èssere servidos in sa limba chi issèberant in sas relatziones issoro cun sas amministratziones e, in manera graduale e progressiva, cun totu sos agentes sotziales chi oferint servìtzios a su pùblicu, e a no èssere discriminados pro resones de limba. Tenende in contu custos printzìpios, sa lege règulat s’impreu de sas duas limbas ufitziales in Catalugna, e istabilit mesuras de amparu e promotzione de s’impreu de su catalanu pro nde cunsighire sa normalizatzione e mesuras de promotzione pro nde garantire sa presèntzia in totu sos campos. In su campu ufitziale e amministrativu, custa lege istabilit chi sas amministratziones e sas istitutziones catalanas devent impreare in manera generalizada su catalanu, sena dannu de su deretu de sos tzitadinos e tzitadinas a si l’indiritzare in sa limba ufitziale chi issèberent, e proclamat sa validesa prena de totu sos documentos pùblicos e privados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales, cun indipendèntzia prena de s’una a cunfrontu de s’àtera, in totu sos campos, inclùdidos s’Amministratzione de s’Istadu, s’Amministratzione de sa giustìtzia e sos registros pùblicos. Pro su chi pertocat s’insinnamentu, custa lege garantit a totu sa populatzione sa connoschèntzia prena de sas duas limbas e, tando, garantit chi sos alunnos non siant discriminados ne ischirriados in grupos diferentes pro resones de limba, mantenende su sistema de cungiuntzione linguìstica aplicadu cun sa lege de su 1983, e cunforma a sa giurisprudèntzia de su Tribunale Costitutzionale. Istabilit finas mesuras de promotzione de sa dotzèntzia universitària in catalanu. In su campu de sos mèdios de comunicatzione, e in su cuadru de sas cumpetèntzias de sa Generalitat, règulat s’impreu de su catalanu in sas emitentes de radiudifusione e televisione, pro garantire sa presèntzia de sa limba pròpia in s’ispàtziu radiofònicu e televisivu, e istabilit mesuras de promotzione de s’istampa iscrita. Pro su chi pertocat sas indùstrias culturales, mantenet e afortit sas mesuras de promotzione chi giai istabiliat sa Lege de Normalizatzione Linguìstica pro sa tzinematografia, su libru, sa cantzone e sas artes de s’ispetàculu, e incòrporat riferimentos a s’informàtica, a sas retzas de comunicatzione telemàtica e a sos produtos de ingenieria linguìstica, chi sunt devènnidas sa base de su tratamentu de s’informatzione in totu sos campos. Pro su chi pertocat su campu sotziueconòmicu, adotat mesuras de regulatzione de sa presèntzia de sa limba catalana e de promovimentu de s’impreu de custa limba in totu sos campos in ue, per resones de mercadu o àteras resones, no est galu garantida. De custa manera, sas impresas pùblicas, sas cuntzessionàrias e sas de sos servìtzios pùblicos s’incòrporant in manera ativa in su protzessu de normalizatzione linguìstica, cun sa finalidade de garantire sos deretos linguìsticos de sos consumidores e consumidoras. S’obietivu est a cunsighire, in su mundu econòmicu, una situatzione de ecuidade intre sas duas limbas in manera progressiva, a mesura chi totu sos tzitadinos e tzitadinas de Catalugna apant acuisidu una connoschèntzia cumpleta de sa limba catalana, e semper pro mèdiu de sa cuntzertatzione sotziale propitziada dae sa Generalitat. In fines, custa lege reconnoschet, amparat e promovet s’insinnamentu e s’impreu de s’aranesu in sa Vall d’Aran, cun unu referimentu a sa Lege 16/1990, de su 13 de triulas, subra de su regìmene ispetziale de sa Vall d’Aran, e cun su rispetu prenu de sas cumpetèntzias de sas istitutziones de sa Vall d’Aran. Custa lege tenet caràtere indicativu pro sos tzitadinos e tzitadinas e petzi creat òbligos pro sas amministratziones e pro impresas determinadas si su caràtere de servìtziu pùblicu de s’atividade issoro e sa defensa de sos deretos linguìsticos de sos tzitadinos e tzitadinas lu cussìgiant. In custa manera, petzi podent èssere ogetu de santzione amministrativa, cunforma a sa normativa setoriale aplicàbile, sos funtzionàrios e funtzionàrias e sas impresas mentovadas si non cumprint sos òbligos istabilidos dae custa lege. Pro su chi pertocat s’istrutura, custa lege constat de trintanoe artìculos, oto disponimentos additzionales, tres transitòrios e tres finales. S’articuladu si distribuit in sete capìtulos, chi règulant sos printzìpios generales (capìtulu preliminare), s’impreu istitutzionale (capìtulu I), s’onomàstica (capìtulu II), s’insinnamentu (capìtulu III), sos mèdios de comunicatzione e sas indùstrias culturales (capìtulu IV), s’atividade sotziueconòmica (capìtuluV) e s’impèllida istitutzionale (capìtulu VI). Sighit, duncas, s’istrutura de sa Lege 7/1983, a sa cale s’agiunghent sos capìtulos destinados a s’onomàstica e, in manera ispetzìfica, a s’ativitade sotziueconòmica.

CAPÌTULU PRELIMINARE PRINTZÌPIOS GENERALES

Artìculu 1. S’ogetu de custa lege

Sa finalidade de custa lege est s’aplicatzione de s’artìculu 3 de s’Istatutu de autonomia de Catalugna, pro amparare, promòvere e normalizare s’impreu de sa limba catalana in totu sos campos, e s’impreu de s’aranesu in sa Vall d’Aran, e de garantire s’impreu normale e ufitziale de su catalanu e de su castiglianu. 2. Sos obietivos printzipales de custa lege sunt: a) Amparare e promòvere s’impreu de su catalanu dae bandas de totu sos tzitadinos e tzitadinas. b) Dare efetividade a s’impreu ufitziale de su catalanu e de su castiglianu, sena discriminatzione peruna pro sos tzitadinos e sas tzitadinas. c) Normalizare e promòvere s’impreu de su catalanu in s’amministratzione, in s’insinnamentu, in sos mèdios de comunicatzione sotziale, in sas indùstrias culturales e in su campu sotziueconòmicu. d) Assegurare s’aumentu de sa connoschèntzia de su catalanu dae bandas de totu sos tzitadinos e tzitadinas. 3. Obietivu de custa lege est finas a otènnere s’egualidade pro su chi pertocat sos deretos e sos doveres linguìsticos de sos tzitadinos e tzitadinas, cun su promovimentu de sas atziones netzessàrias e s’eliminatzione de sos ostàculos chi oe l’impedint.

Artìculu 2. Sa limba pròpia
Su catalanu est sa limba pròpia de Catalugna e la singularizat comente pòpulu. 2. Su catalanu, comente limba pròpia, est: a) Sa limba de totu sas institutziones de Catalugna, e mescamente de s’Amministratzione de sa Generalitat, de s’Amministratzione locale, de sas corporatziones pùblicas, de sas impresas e servìtzios pùblicos, de sos mèdios de comunicatzione istitutzionale, de s’insinnamentu e de sa toponomia. b) Sa limba impreada a preferèntzia dae s’Amministratzione de s’Istadu in Catalugna in sa forma chi issa matessi detèrminat, dae sas àteras istitutziones e, in generale, dae sas impresas e entidades chi oferint servìtzios a su pùblicu. 3. Su chi disponet s’apartadu 2 cumportat un’impignu particulare de sas istitutziones pro nde promòvere sa connoschèntzia e s’impreu intre sos tzitadinos e tzitadinas, in manera indipendente dae su caràtere ufitziale de su catalanu e de su castiglianu.

Artìculu 3. Sas limbas ufitziales
Su catalanu est sa limba ufitziale de Catalugna, comente su castiglianu. 2. Su catalanu e su castiglianu, comente limbas ufitziales, podent èssere impreadas in manera indistinta dae sos tzitadinos e tzitadinas in totu sas atividades pùblicas e privadas sena discriminatzione. Sos atos giurìdicos iscritos in cale si siat de sas duas limbas ufitziales tenent, pro su chi pertocat la limba, validesa e eficàtzia prenas.

Artìculu 4. Sos deretos linguìsticos
Cunforma a su chi disponet s’artìculu 3 de s’Istatutu de autonomia, e in su cuadru de una polìtica ativa de sa Generalitat pro creare sas cunditziones chi permitant de cròmpere a s’egualidade prena de sos deretos e de sos doveres linguìsticos, in Catalugna totus tenent deretu: a) A connòschere sas duas limbas ufitziales. b) A s’esprìmere in cale si siat de sas duas limbas ufitziales, in forma orale e iscrita, in sas relatziones e in sos atos pùblicos e privados. c) A èssere servidos in cale si siat de duas limbas ufitziales in sos tèrmines chi custa lege istabilit. d) A impreare in manera lìbera cale si siat de sas duas limbas ufitziales in totu sos campos. e) A no èssere discriminados pro resones de sa limba ufitziale chi impreant. 2. Cadaunu si podet indiritzare a sas cortes e a sos tribunales pro otènnere sa protetzione giuditziale de su deretu a impreare sa limba sua. 3. Cadaunu si podet indiritzare a s’Amministratzione de sa Generalitat e a su Difensore Tzìvicu pedende chi, in su campu de sas cumpetèntzias issoro, òperent pro li garantire sos deretos linguìsticos in forma ispètzifica.

Artìculu 5. Sos printzìpios reghidores de s’atzione de sa

Generalitat

Sa Generalitat devet garantire sos deretos linguìsticos de sos tzitadinos e tzitadinas, s’impreu normale e ufitziale de su catalanu e de su castiglianu, s’insinnamentu de sas duas limbas a totu sa populatzione, sa capatzitatzione e s’abilitatzione linguìstica de su personale a su servìtziu de sas amministratziones e s’egualidade prena de sos tzitadinos e tzitadinas in sos deretos e in sos doveres linguìsticos, in totu sos campos. 2. Sa Generalitat devet fàghere òpera de amparu, defensa e promotzione de s’impreu de sa limba catalana in totu sos campos, cun s’adotzione de sas mesuras netzessàrias e cun sa destinatzione de resursas bastantes.

Artìculu 6. S’unidade de sa limba catalana
Sa limba catalana est unu patrimòniu chi sa Catalugna cumpartzit cun àteros territòrios cun sos cales format una matessi comunidade linguìstica. Sa Generalitat devet dare cara chi siat difesa s’unidade de su catalanu e devet promòvere s’impreu e sa projetzione esteriore de su catalanu e sa comunicatzione intre sos diferentes territòrios de faeddu catalanu. 2. Cunforma a sa legislatzione vigente, est atribuida a s’Institut d’Estudis Catalans s’autoridade linguìstica.

Artìculu 7. Reconnoschimentu e defensa de s’aranesu

S’aranesu, variedade de sa limba otzitana pròpia de sa Vall d’Aran, est reguladu, pro su chi pertocat s’impreu, dae sa Lege 16/1990 de su 13 de triulas subra de su règimene ispetziale de sa Vall d’Aran, e, in manera supletòria, dae sos pretzetos de custa lege, sos cales non podent èssere mai interpretados in dannu de s’impreu de s’aranesu.

CAPÌTULU I S’IMPREU ISTITUTZIONALE

Artìculu 8. Sa publicatzione de sas normas

Sas leges chi aprovat su Parlamentu de Catalugna si pùblicant, in editziones simultàneas in catalanu e in castiglianu, in su Bulletinu Ufitziale de sa Generalitat de Catalugna. Tocat a su Parlamentu a nde fàghere sa versione ufitziale castigliana. 2. Sa publicatzione in su Bulletinu Ufitziale de sa Generalitat de Catalugna, si in casu, de sos disponimentos generales e risolutziones normativas de su Guvernu, de s’Amministratzione e istitutziones de sa Generalitat e de sas amministratziones locales de Catalugna si faghet in editziones simultàneas in catalanu e in castiglianu.

Artìculu 9. Sa limba de sas amministratziones de Catalugna
Sa Generalitat, sas amministratziones locales e sas àteras corporatziones pùblicas de Catalugna, sas istitutziones e sas impresas chi nde dipendent e sos cuntzessionàrios de sos servìtzios issoro devent impreare su catalanu in sas atividades internas issoro e in sas relatziones issoro. Lu devent impreare normalmente finas in sas comunicatziones e notificatziones indiritzadas a pessones fìsicas o giurìdicas residentes in su campu linguìsticu catalanu, sena pregiudìtziu de su deretu de sos tzitadinos e tzitadinas a las retzire in castiglianu si lu pedint. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet disciplinare, pro mèdiu de disponimentos regulamentares, s’impreu de su catalanu in sas atividades amministrativas de totu sos òrganos suos. 3. Sas corporatziones locales e sas universidades devent regulare s’impreu de su catalanu in su campu de sas cumpetèntzias rispetivas, cunforma a su chi disponet s’apartadu 1. Gasi etotu lu devent regulare, in custu matessi sentidu, totu sas àteras corporatziones pùblicas.

Artìculu 10. Sos protzedimentos amministrativos
In sos protzedimentos amministrativos tramitados dae s’Amministratzione de sa Generalitat, dae sas amministratziones locales e dae sas àteras corporatziones de Catalugna cheret impreadu su catalanu, sena dannu de su deretu de sos tzitadinos e tzitadinas de presentare documentos, de fàghere decraratziones e, si lu pedint, de retzire notificatziones in castiglianu. 2. S’Amministratzione devet dare a sas pessones interessadas chi lu pedint, in sa limba ufitziale dimandada, una tradutzione giurada de su chi los interessat. Sa dimanda de tradutzione non podet cumportare perunu dannu o gastu a chie la pedit ne istentos in su protzedimentu, ne nde podet suspèndere sa tramitatzione in sos tèrmines istabilidos.

Artìculu 11. Sa capatzitatzione linguìstica de su personale a su servìtziu de sas amministratziones de Catalugna
Su personale a su servìtziu de sas amministratziones, sas corporatziones e sas istitutziones pùblicas de Catalugna devent tènnere unu gradu de connoschèntzia adeguadu e bastante de sas duas limbas ufitziales, tantu in s’espressione orale comente in s’espressione iscrita, pro èssere bonu a praticare sas funtziones pròpias de su logu de traballu suo. 2. Pro fàghere efetivu su chi disponet s’apartadu 1, su Guvernu de sa Generalitat devet garantire s’insinnamentu de su catalanu a su personale a su servìtziu de s’Amministratzione de sa Generalitat, de sas corporatziones locales, de sas universitadades pùblicas e de s’Amministratzione de sa Giustìtzia de Catalugna e promòvere mesuras de ricunversione de custu personale. 3. In su protzessu de seletzione pro intrare a unu postu de s’Amministratzione de sa Generalitat, de s’Amministratzione locale e de s’Amministratzione e de sos servìtzios de sas universidades, inclùdidu su personale esecutivu, cheret acreditada sa connoschèntzia de sa limba catalana, tantu in s’espressione orale comente in s’espressione iscrita, in su gradu adeguadu a sas funtziones de su postu de su cale si tratat, in sos tèrmines istabilidos dae sa legislatzione de sa funtzione pùblica.

Artìculu 12. S’Amministratzione de s’Istadu
Sunt vàlidos sos atos amministrativos de sos òrganos e de sos entes de s’Amministratzione de s’Istadu, verbales e iscritos, emanados in Catalugna in cale si siat de sas duas limbas ufitziales, sena netzessidade de tradutzione. 2. Cadaunu si podet relatzionare, oralmente e pro iscritu, cun s’Amministratzione de s’Istadu in Catalugna in sa limba ufitziale chi issèberat, tenet deretu a èssere servidu in custa limba e non si li podet esigire peruna tradutzione.

Artìculu 13. Sos atos giuditziàrios
Sun vàlidos sos atos giuditziàrios, verbales e iscritos, emanados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales, sena netzessidade de tradutzione. 2. Cadaunu tenet deretu a si relatzionare, oralmente e pro iscritu, cun s’Amministratzione de sa giustìtzia in sa limba ufitziale chi issèberat e a èssere servidu in custa limba, e non si li podet esigire peruna tradutzione. 3. Cadaunu chi lu pedit devet retzire in sa limba ufitziale dimandada còpia de sas sentèntzias e de sos providimentos chi l’interessant, sena istentu pro resones de limba. 4. Su chi disponent sos apartados 1, 2 e 3 est aplicàbile finas a sos tribunales eclesiàsticos e a sos arbitrados. 5. In sa provisione de postos de su personale a su servìtziu de s’Amministratzione de sa giustìtzia dipendente dae sa Generalitat si devet aplicare su chi disponet s’artìculu 11, cunforma a sa normativa ispetzìfica currispondente, in sos tèrmines chi si devent istabilire cun regulamentu.

Artìculu 14. Sos documentos pùblicos
Sunt vàlidos sos documentos pùblicos emanados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales. 2. Sos documentos pùblicos cherent redatados in sa limba ufitziale chi issèberat su chi faghet sa dimanda, o, si bi nd’at prus de unu, in sa limba chi issos cuncordant. Si non b’at acordu, s’iscritura o su documentu si devent redatare in ambas duas limbas ufitziales. 3. In antis de redatare su documentu, tocat a pregontare in manera esplìtzita a sos chi faghent sa dimanda cale limba issèberant; s’issèberu de s’una o de s’àtera non devet mai cumportare istentu in sa redatzione e in s’autoritzatzione de su documentu. Si non s’issèberat in manera espressa sa limba, su documentu si redatat in catalanu. 4. Sos fidatàrios pùblicos devent dare in castiglianu o in catalanu, cunforma a su chi pedit sa pessone interessada, sas còpias de sos documentos, e devent traduire, si in casu, sos documentos e originales rispetivos, suta de sa responsabilidade issoro. In sa nota de s’originale e a pee de sa còpia tocat a cunstatare su fatu de sa tradutzione, però non b’at bisòngiu de la protocollare. 5. Sos ufìtzios de sos fidatàrios pùblicos devent èssere a tretu de servire sos tzitadinos e tzitadinas in cale si siat de sas duas limbas ufitziales e devent tènnere personale chi nd’apat una connoschèntzia adeguada e bastante pro praticare sas funtziones pròpias de su logu de traballu.

Artìculu 15. Sos documentos tziviles e mercantiles
Sa limba no est recuisitu de forma de sos documentos privados. Duncas, sunt vàlidos cussos redatados in cale si siat idioma, sena pregiudìtziu de sas tradutziones chi sas leges tziviles, mercantiles o protzessuales esigint pro los esecutare in su casu chi s’idioma non siat ufitziale in Catalugna. 2. Sos documentos privados, cuntratuales o nono, cale nde siat sa natura, redatados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales in Catalugna, sunt vàlidos e non rechedent peruna tradutzione pro nd’esigire giuditzialmente o extragiuditzialmente s’aplicatzione in su campu territoriale de Catalugna. 3. Sos documentos chi si bi referit s’apartadu 2 cherent redatados in sa limba ufitziale chi sas partes cuncordant. Belle gasi, si si tratat de cuntratos de adesione, normados, cun clàusolas tipu o cun cunditziones generales, cherent redatados in sa limba chi issèberant sos consumidores e consumidoras e devent èssere a disponimentu immediadu de sos clientes e de sas clientes in esemplares ischirriados in catalanu e in castiglianu. 4. Sunt vàlidos sos tìtulos de cada casta, inclùdidos sos chi rapresentant atziones de sotziedades mercantiles, redatados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales. 5. Sos assinnos, sas promissas de pagamentu, sos blochetes de assinnos e sos àteros documentos oferidos dae sas sotziedades finantziàrias a sos clientes e a sas clientes issoro cherent redatados, si no àteru, in catalanu.

Artìculu 16. Sos cuntratos colletivos de traballu
Sunt vàlidos sos cuntratos colletivos de traballu redatados in cale si siat de sas duas limbas ufitziales. 2. Sos cuntratos colletivos de traballu cherent redatados in sa limba ufitziale chi cuncordant sas partes, o si non b’at acordu, in sas duas limbas ufitziales e in esemplares ischirriados.

Artìculu 17. Sos registros pùblicos
Sunt vàlidas sas annotatziones in sos registros fatas in cale si siat de sas duas limbas ufitziales. 2. In totu sos registros pùblicos de Catalugna, francu sos chi tenent petzi caràtere amministrativu, sas annotatziones cherent fatas in sa limba ufitziale in sa cale est redatadu su documentu o in sa cale si faghet sa decraratzione. Si su documentu est bilìngue, si faghent in sa limba inditada dae chie lu presentat a su registru. 3. Sos registrantes devent dare sas tzertificatziones in sa limba ufitziale impreada in sa dimanda. 4. Sos ufìtzios de sos registros devent èssere a tretu de servire sos tzitadinos e sas tzitadinas in cale si siat de sas duas limbas ufitziales e devent tènnere personale chi apat una connoschèntzia adeguada e bastante chi lu fatzat adatu a praticare sas funtziones pròpias de su logu de traballu. 5. Si devet garantire chi in s’ufìtziu de su registru si podat fàghere cun immediadesa e afidabilidade, oralmente o pro iscritu, s’interpretatzione e sa tradutzione de cale si siat annotatzione in sa limba ufitziale pedida dae sa pessone interessada. 6. Sos formulàrios e sos àteros imprentados chi sunt a disponimentu de su pùblicu in sos ufìtzios de sos Registros cherent redatados, a su nessi, in catalanu.

CAPÌTULU II S’ONOMÀSTICA

Artìculu 18. Sa toponimia

1.Sos topònimos de Catalugna tenent comente forma ufitziale ùnica sa catalana, cunforma a sa normativa linguìstica de s’Institut d’Estudis Catalans, francu sos de sa Vall d’Aran, chi tenent s’aranesa. 2. Sa denominatzione de sos munitzìpios e de sas comarcas est regulada dae normas locales. 3. Sa determinatzione de su nùmene de sas carreras urbanas e de sos nucleos de populatzione de cada casta tocat a sas amministratziones comunales, e sa de sos àteros topònimos de Catalugna tocat a su Guvernu de sa Generalitat, inclùdidas sas carreras interurbanas, siat cale chi siat sa dipendèntzia. 4. Sas denominatziones a sas cales si riferint sos apartados 2 e 3 sunt legales a totu sos efetos e sa sinnalètica si bi devet adeguare. Tocat a su Guvernu de sa Generalitat de regulamentare sa normalizatzione de sa sinnalètica pùblica, rispetende in totu sos casos sas normas internatzionales chi sunt coladas a fàghere parte de su deretu internu.

Artìculu 19. S’antroponimia.

Sos tzitadinos e sas tzitadinas de Catalugna tenent deretu a s’impreu de sa forma normativamente curreta in catalanu de sos nùmenes e de sos sambenados issoro e a inclùdere sa cungiuntzione intre sos sambenados. 2. Sas pessones interessadas podent otènnere s’inserimentu de sa forma normativamente curreta in catalanu de sos nùmenes e sambenados issoro in su Registru Tzivile, cale chi siat sa data de sa detzisione, cun decraratzione simple fata a sa pessone incarricada, depositende sos documentos chi nd’acrèditant sa curretzione linguìstica, sos cales si devent istabilire cun regulamentu. 3. Custa norma est aplicàbile a sos nùmenes e a sos sambenados aranesos rispetu a sa normativa linguìstica aranesa.

CAPÌTULU III S’INSINNAMENTU

Artìculu 20. Sa limba de s’insinnamentu

Su catalanu, comente limba pròpia de Catalugna, est limba pròpia finas de s’insinnamentu, in totu sos grados e modalidades educativas. 2. Sos tzentros de insinnamentu de cale si siat gradu devent fàghere de su catalanu su veìculu de espressione normale in sas atividades dotzentes e amministrativas issoro, internas e esternas.

Artìculu 21. S’insinnamentu no universitàriu
Su catalanu cheret utilizadu normalmente comente limba veiculare e de aprendimentu in s’insinnamentu no universitàriu. 2. Sos pitzinnos tenent deretu a retzire su primu insinnamentu in sa limba issoro abituale, chi siat custa su catalanu o su castiglianu. S’Amministratzione devet garantire custu deretu e pònnere in campu sos mèdios netzessàrios pro lu fàghere efetivu. Sos babbos e mamas o sos tutores lu podent praticare in nùmene de sos fìgios issoro pedende·nde s’aplicatzione. 3. S’insinnamentu de su catalanu e su de su castiglianu devet tènnere garantida una presèntzia adeguada in sos programmas de istùdiu, a manera chi totu sos pitzinnos, cale chi siat sa limba abituale issoro in su cumintzu de s’ insinnamentu, podant utilizare in manera normale e curreta sas duas limbas ufitziales in s’agabbu de s’educatzione obligatòria. 4. In s’insinnamentu post-obligatòriu s’Amministratzione educativa devet promòvere polìticas de programmatzione e dotzèntzia chi garantant su perfetzionamentu de sa connoschèntzia e de s’impreu de sas duas limbas a manera chi totu sos giòvanos acuisant su bagàgliu istrumentale e culturale pròpiu de custos insinnamentos. 5. Sos alunnos non devent èssere ischirriados in tzentros, grupos classe diferentes pro resone de sa limba issoro abituale. 6. Non si podet dare su diploma in educatzione segundària a un’alunnu chi no acrèditet sas connoschèntzias orales e iscritas de catalanu e de castiglianu pròpias de custa fase. 7. S’acreditatzione de sa connoschèntzia de su catalanu non si podet esigire in su casu de alunnos chi los ant dispensados dae l’aprèndere durante s’insinnamentu o una parte de custu, o chi ant tentu s’insinnamentu obligatòriu in foras de su territòriu de sa Catalugna, in sas tzircustàntzias chi su Guvernu de sa Generalitat devet istabilire cun regulamentu. 8. Sos alunnos chi intrant a radadiu in su sistema educativu de Catalugna devent retzire unu suportu ispetziale e additzionale de insinnamentu de su catalanu.

Artìculu 22. S’insinnamentu universitàriu
In sos tzentros de insinnamentu superiore e universitàriu, sos professores e sos alunnos tenent deretu a s’esprìmere in cada casu, oralmente o pro iscritu, in sa limba ufitziale chi preferint. 2. Su Guvernu de sa Generalitat, sas universidades e sas istitutziones de insinnamentu superiore, in su campu de sas cumpetèntzias rispetivas, devent adotare sas mesuras pertinentes a manera de garantire e promòvere s’impreu de sa limba catalana in totu sos campos de sas atividades dotzentes, non dotzentes e de chirca, inclùdidas sas leturas de tesis dutorales e contrarelatziones. 3. Sas universidades devent propònnere cursos e àteros mèdios adeguados a manera chi sos alunnos e sos professores perfetzionent sa cumprensione e sa connoschèntzia de sa limba catalana. 4. Sas universidades podent, si est netzessàriu, istabilire critèrios ispetzìficos de impreu linguìsticu in sas atividades relatzionadas cun impinnos internatzionales.

Artìculu 23. Sa formatzione permanente e sos insinnamentos de règimene ispetziale
In sa programatzione de cursos de formatzione permanente pro sos adultos est obligatòriu s’insinnamentu de su catalanu e de su castiglianu. 2. In sos tzentros de insinnamentu de règimene ispetziale de limbas est obligatòriu a propònnere s’insinnamentu de sas duas limbas ufitziales. 3. In sos tzentros de insinnamentu de regìmene ispetziale dipendentes dae sa Generalitat in ue non s’insinnat limba si devent propònnere cursos de limba catalana a sos alunnos chi nde tèngiant una connoschèntzia non bastante.

Artìculu 24. Sos professores
Sos professores de sos tzentros dotzentes de Catalugna de cale si siat gradu de s’insinnamentu no universitàriu devent connòschere sas duas limbas ufitziales e devent èssere in cunditziones de nde pòdere fàghere impreu in s’incàrrigu dotzente. 2. Sos programmas de istùdiu pro sos cursos e sos tzentros de formatzione de sos professores devent èssere elaborados in manera chi sos alunnos otèngiant sa capatzitatzione prena in sas duas limbas ufitziales, cunforma a sas esigèntzias de cada ispetzialidade dotzente. 3. Sos professores de sos tzentros de insinnamentu universitàriu de Catalugna devent connòschere in manera bastante sas duas limbas ufitziales, cunforma a sas esigèntzias de s’incàrrigu dotzente issoro. Custa norma no est aplicàbile a sos professores visitantes e a àteros casos anàlogos. Tocat a sas universidades a istabilire sos mecanismos e sos tèrmines pertinentes pro su cumprimentu de custu pretzetu.

CAPÌTULU IV SOS MÈDIOS DE COMUNICATZIONE E SAS INDÙSTRIAS CULTURALES

Artìculu 25. Sos mèdios de radiudifusione e televisione pùblicos

In sos mèdios de radiudifusione e de televisione gestidos dae sa Generalitat e dae sas corporatziones locales de Catalugna sa limba impreada in manera normale devet èssere sa catalana. In custu cuadru, sos mèdios dipendentes de sas corporatziones locales podent tènnere in contu sas caraterìsticas de su pùblicu issoro. 2. Sena pregiudìtziu de s’aplicatzione de su chi disponent sos apartados 1 e 5 de s’artìculu 26, sos mèdios a su cale faghet referimentu s’apartadu 1 de custu artìculu devent promòvere sas espressiones culturales de Catalugna, mescamente sas chi si produint in limba catalana. 3. Sa Corporatzione Catalana de Ràdiu e Televisione devet garantire sa programmatzione regulare de emissiones radiufònicas e televisivas in aranesu in sa Vall d’Aran. 4. Su Guvernu de sa Generalitat devet agiuare sa retzetzione curreta in Catalugna de sas televisiones de àteros territòrios chi trasmitent in limba catalana.

Artìculu 26. Sos mèdios de radiudifusione e televisione de cuntzessione
Sena pregiudìtziu de s’aplicatzione de sa Lege 8/1996, de su 5 de triulas, de regulatzione de sa programmatzione audiuvisuale difusa cun su cavu, sas entidades a sas cales faghet riferimentu sa lege mentovada devent garantire chi mìnimu su chimbanta pro chentu de su tempus de trasmissione de programas de produtzione pròpia de cale si siat casta e de sos àteros teleservìtzios chi proponent siat in limba catalana. 2. Su chi disponet s’apartadu 1 s’àplicat finas a sos cuntzessionàrios de televisiones a gestione privada in su campu territoriale de Catalugna. 3. Sas emitentes de radiudifusione de cuntzessione atorgada dae sa Generalitat devent garantire chi mìnimu su chimbanta pro chentu de sos tempos de trasmissione siat in limba catalana, mancari su Guvernu de sa Generalitat, tenende in contu sas caraterìsticas de sos ispetadores, podat modificare cun regulamentu custa pertzentuale. 4. Su Guvernu de sa Generalitat devet inclùdere s’impreu de sa limba catalana in pertzentuales superiores a sos mìnimos istabilidos comente unu de sos critèrios in s’agiudicamentu de cuntzessiones a emitentes de televisione pro undas terrestres, a canales de televisione difusa cun su cavu e a emitentes de radiudifusione. 5. Sas emitentes de radiudifusione e de televisione devent garantire chi in sa programmatzione de mùsica cantada b’apat una presèntzia adeguada de cantzones produidas dae artistas catalanos e chi mìnimu su bintichimbe pro chentu siat de cantzones interpretadas in limba catalana o in aranesu. 6. Sas emitentes a sas cales faghet referimentu custu artìculu chi trasmìtent o difundent in sa Vall d’Aran devent garantire una presèntzia significativa de s’aranesu in sa programatzione issoro.

Artìculu 27. Sos mèdios de comunicatzione iscritos
In sos mèdios de comunicatzione e in sas publicatziones periòdicas editadas dae sa Generalitat e dae sas corporatziones locales sa limba impreada in manera normale devet èssere sa catalana. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet promòvere e podet suventzionare sas publicatziones periòdicas de difusione generale redatadas totalmente o majoritariamente in catalanu. 3. Su Guvernu de sa Generalitat e sas corporatziones locales devent promòvere e podent suventzionare sas publicatziones periòdicas de àmbitu locale o comarcale redatadas totalmente o majoritariamente in catalanu. 4. S’atorgamentu de sas suventziones a sas cales faghent riferimentu sos apartados 2 e 3 devet sighire critèrios obietivos de difusione, cummertzializatzione e impreu de su catalanu, in intro de sas previsiones de bilàntziu e suta de su controllu parlamentare o de sas assembleas de sas corporatziones locales.

Artìculu 28. Sas indùstrias culturales e sas artes de s’ispetàculu
Su Guvernu de sa Generalitat devet agiuare, istimulare e promòvere: a) Sa creatzione literària e sientìfica in catalanu, s’ispainamentu in intro e in foras de su campu linguìsticu pròpiu e sa tradutzione in àteras limbas de òperas literàrias e sientìficas in catalanu, e sa tradutzione in catalanu de òperas iscritas in àteros idiomas. b) S’editzione, sa distributzione e sa difusione de libros e sas publicatziones periòdicas in catalanu. c) Sa produtzione tzinematogràfica in catalanu e su dopiàgiu e sa subtitulatzione in catalanu de pellìculas de espressione originale non catalana, e sa distributzione, in cale si siat formadu, e s’esibitzione de custos produtos. d) Sa produtzione, sa distributzione e sa difusione de registratziones sonoras e de materiale audiovisuale in catalanu. e) Sa produtzione e sa rapresentatzione de sas artes de s’ispetàculu in catalanu. f) Sa creatzione, s’interpretatzione e sa difusione de mùsica cantada in catalanu. g) Sa produtzione, s’editzione e sa distributzione de materiale iscritu e auditivu in limba catalana destinadu a pessones non videntes, e un’oferta culturale de base, in catalanu, pro custu matessi setore. h) Cale si siat àtera manifestatzione culturale pùblica in catalanu. 2. Totu sas mesuras chi s’adotant pro promòvere s’impreu de su catalanu in sas indùstrias culturales cherent aplicadas cun critèrios obietivos, sena discriminatziones e in intro de sas previsiones de bilàntziu. 3. Pro garantire una presèntzia sinnificativa de sa limba catalana in s’oferta tzinematogràfica, su Guvernu de sa Generalitat podet istabilire cun regulamentu cuotas linguìsticas de projetzione e de distributzione pro sos produtos tzinematogràficos chi si distribuint e si projetant dopiados o subtitulados in una limba diferente dae s’originale. Sas cuotas istabilidas dae sas produtziones tzinematogràficas dopiadas o subtituladas in catalanu non podent sobrare su chimbanta pro chentu de s’oferta de distribudores e salas de projetzione in còmputu annuale e si devent fundare subra de critèrios obietivos. Su regulamentu currispondente cheret fatu in su cuadru de sa Lege de s’Istadu 17/1994, de su 8 de làmpadas, de defensa e promotzione de sa tzinematografia, e segundu su regìmene chi custa istabilit.

Artìculu 29. Sas indùstrias de sa limba e s’informàtica

Su Guvernu de sa Generalitat devet istimulare e promòvere cun mesuras adeguadas: a) Sa chirca, sa produtzione e sa cummertzializatzione de cada casta de produtu in catalanu relatzionadu cun sas indùstrias de sa limba, e finas sos sistemas de reconnoschimentu de boghe, de tradutzione automàtica e similares o àteros possìbiles cunforma a sos avantzamentos tecnològicos. b) Sa produtzione, sa distributzione e sa cummertzializatzione de programàrios informàticos, de giogos de elaboradore, de editziones digitales e de òperas multimèdia in limba catalana, e sa tradutzione, si in casu, de custos produtos in catalanu. c) Sa presèntzia de produtos e de informatziones in catalanu in sas retzas telemàticas de informatzione.

CAPÌTULU V S’ATIVIDADE SOTZIUECONÒMICA

Artìculu 30. Sas impresas pùblicas

Sas impresas pùblicas de sa Generalitat e de sas corporatziones locales, e finas sas impresas cuntzessionàrias suas cando gestint o isfrùtant su servìtziu cuntzèdidu, devent impreare normalmente su catalanu in sos atos e in sos documentos internos, in sas targas, in sas istrutziones de impreu, in sas etichetas e in s’imballàgiu de sos produtos o sos servìtzios chi produint o proponent. 2. Sas impresas a sas cales faghet referimentu s’apartadu 1 devent impreare normalmente su catalanu in sas comunicatziones e in sas notificatziones, inclùdidas sas faturas e sos àteros documentos de tràficu, indiritzadas a pessones residentes in su campu linguìsticu catalanu, sena pregiudìtziu de su deretu de sos tzitadinos e tzitadinas a las retzire in castiglianu, o, si est su casu, in catalanu, si lu pedint.

Artìculu 31. Sas impresas de servìtziu pùblicu
Sas impresas e sas entidades pùblicas o privadas chi oferint servìtzios pùblicos, comente sas de trasportu, de sumministramentos, comunicatziones e àteras, devent impreare, a su nessi, su catalanu in sos manifestos e in sas comunicatziones megafònicas. 2. Sas comunicatziones e sas notificatziones iscritas indiritzadas a pessones residentes in Catalugna dae sas impresas e entidades a sas cales faghet riferimentu s’apartadu 1, inclùdidas sas faturas e sos àteros documentos de tràficu, cherent fatas a su nessi in catalanu, sena pregiudìtziu de su deretu de sos tzitadinos e tzitadinas a las retzire in castiglianu si lu pedint. 3. Su chi disponet s’apartadu 2 pro sas faturas e pro sos àteros documentos de tràficu si intendent sena pregiudìtziu de sa cumpetèntzia de s’Istadu de organizare sos servìtzios mentovados cando los prestat in manera direta o pro mèdiu de sas impresas e entidades suas.

Artìculu 32. S’atentzione a su pùblicu

1.Sas impresas e sos istabilimentos dedicados a sa bèndida de produtos o a sa prestatzione de servìtzios chi isvilupant s’atividade issoro in Catalugna devent èssere a tretu de pòdere servire sos consumidores e consumidoras cando s’espriment in cale si siat de sas limbas ufitziales de Catalugna. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet promòvere, cun mesuras adeguadas, s’incrementu de s’impreu de su catalanu in su campu a su cale si referit s’apartadu 1. 3. Sa sinnalètica e sos cartellos de informatzione generale de caràtere fissu e sos documentos de oferta de servìtzios a sos utentes e consumidores de sos istabilimentos abertos a su pùblicu devent èssere redatados, a su nessi, in catalanu. Custa norma non s’àplicat a sas marcas, a sos nùmenes cummertziales e a sas etichetas impreadas dae sa legislatzione de propiedade industriale.

Artìculu 33. Sas impresas cunventzionadas o suventzionadas

Sas impresas chi ant sutascritu una cunventzione o un’ acordu de collaboratzione cun sa Generalitat o cun sas corporatziones locales de Catalugna, o sunt benefitziàrias de agiudos o suventziones dae custas, devent utilizare, a su nessi, su catalanu in sas etichetas e insinnas, in sos avisos e in sos documentos indiritzados a su públicu, comente cunditzione mìnima de s’agiudu o de s’acordu.

Artìculu 34. S’informatzione a sos consumidores e consumidoras

Sos datos chi figurant in sas etichetas, in sas cunfetziones e in sas istrutziones de impreu de sos produtos chi si distribuint in su campu territoriale de Catalugna podent figurare in catalanu, in castiglianu o in cale si siat limba de s’Unione Europea. 2. Sos datos obligatòrios e sas informatziones voluntàrias agiuntas chi figurant in sas etichetas de produtos catalanos chi tenent denominatzione de orìgine, denominatzione comarcale o denominatzione de calidade e sos produtos artesanales chi si distribuint in su campu territoriale de Catalugna devent èssere netzessariamente, comente mìnimu, in catalanu. 3. Su Guvernu de sa Generalitat devet fàghere unu regulamentu pro s’informatzione de sos consumidores e utentes in setores determinados comente sas etichetas e sas istrutziones de impreu de sos produtos industriales o cummertziales chi si distribuint in su campu territoriale de Catalugna, mescamente sos de sos produtos alimentares postos in bote e in ampulla, cussos perigulosos, cussos tòssicos, e finas su tabacu, pro garantire sa presèntzia progressiva de su catalanu cunforma a sos printzìpios de custa lege, de sas normas de s’Unione Europea e de su restu de s’ordinamentu giurìdicu.

Artìculu 35. Sa publitzidade

1.In sa publitzidade istitutzionale de sa Generalitat e de sas amministratziones locales, de sas impresas pùblicas o cuntzessionàrias issoro e de sas àteras istitutziones e corporatziones catalanas de deretu pùblicu, fata in su campu territoriale de sa Catalugna, cheret utilizadu in manera generale su catalanu. 2. Su Guvernu de sa Generalitat e sos entes locales devent favorire, istimulare e promòvere cun mesuras adeguadas s’impreu de su catalanu in sa publitzidade, mescamente in sa carrera pública, pro nde fàghere sa limba de impreu normale in su setore.

Artìculu 36. S’atividade professionale e laborale

1. Su Guvernu de sa Generalitat e sos collègios professionales devent promòvere s’impreu de su catalanu in sas atividades professionales. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet istimulare e promòvere s’impreu de su catalanu in sos tzentros de traballu, in sas relatziones laborales e in sas cunventziones colletivas, patos de impresa e cuntratos de traballu e devet promòvere sa partitzipatzione direta de sos sindacados e de sas organizatziones imprenditoriales pro cròmpere a custu obietivu. 3. Sas cunventziones colletivas de traballu e sos patos de impresa ant a pòdere cuntènnere clàusulas linguìsticas orientadas a promòvere sa connoschèntzia de su catalanu dae bandas de sos traballadores e a nde garantire s’impreu in sos tzentros de traballu e in sos cuntratos laborales, bustas paga e totu s’àtera documentatzione. Su Guvernu de sa Generalitat at a dèvere istimulare s’inserimentu de custas clàusulas in sas cunventziones colletivas. 4. Sas targas e sas informatziones a sos traballadores in sos tzentros laborales devent èssere comente prima cosa in catalanu.

CAPÌTULU VI S’IMPULSU ISTITUTZIONALE

Artìculu 37. Sas mesuras de promotzione

Su Guvernu de sa Generalitat devet agiuare, istimulare e promòvere s’impreu de su catalanu in sas atividades laborales, professionales, mercantiles, publitzitàrias, culturales, assotziativas, isportivas, lùdicas e de cada àtera casta. 2. Su Guvernu de sa Generalitat e sas corporatziones locales, in su campu de sas cumpetèntzias rispetivas issoro, devent promòvere s’imàgine pùblica e s’impreu de su catalanu e podent istablire bonificatziones e esentziones fiscales pro sos atos relativos a sa normalizatzione e a sa promotzione de s’impreu de sa limba catalana.

Artìculu 38. Sos tzentros de suportu
Su Guvernu de sa Generalitat, comente sas corporatziones locales, devent creare e suventzionare tzentros dedicados a promòvere sa connoschèntzia, s’impreu e sa divulgatzione de su catalanu, mescamente cando lu cheret sa situatzione sotziulinguìstica. Custos tzentros de suportu dipendent dae su Cunsòrtziu pro sa Normalizatzione Linguìstica, su cale òperat comente òrganu de isvilupu de sas políticas territoriales de normalizatzione. 2. Sos tzentros a sos cales faghet riferimentu s’apartadu 1 devent tènnere sos mèdios umanos e materiales bastantes pro sa pràtica de sas funtziones issoro.

Artìculu 39. Sas mesuras de planificatzione
Su Guvernu de sa Generalitat si devet dotare de istrumentos de planificatzione linguìstica generale cunsistentes in programmas periodificados, in manera de istabilire sos obietivos e sas mesuras prus cumbeniosas in cada mamentu e de nd’avalorare sos resurtados. S’elaboratzione de sos istrumentos de planificatzione cheret cuncordada cun sos agentes e colletivos implicados, e si devent tènnere in contu sos printzìpios de partitzipatzione, simplificatzione e eficàtzia. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet elaborare una mapa sotziulinguìstica de Catalugna, chi cheret revisada cada chimbe annos, in manera de adeguare a sa realidade s’atzione de polìtica linguìstica sua e, tando, valorare s’intzidèntzia de s’atividade fata. 3. Su Guvernu de sa Generalitat devet informare cada annu su Parlamentu de sos atos de polìtica linguìstica e de sos resurtados otentos in su cuadru de sos istrumentos a sos cales faghent riferimentu sos apartados 1 e 2.

DISPONIMENTOS AGIUNTOS

SU PRIMU. Collaboratzione cun àteras istitutziones e entidades
1. Sena pregiudìtziu de s’aplicatzione de custa lege, su Guvernu de sa Generalitat devet dare cara chi si cunsigat sa generalizatzione de s’impreu de su catalanu, in unu cuadru de collaboratzione cun s’Unione Europea, cun s’Amministratzione de s’Istadu, cun su Consìgiu Generale de su Podere Giuditziale e cun sas impresas pùblicas e privadas de àmbitu istatale, europeu o internatzionale, mescamente sas impresas de servìtzios e sas de radiudifusione e televisione. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet dare cara a sa presèntzia de su catalanu in sos mèdios de comunicatzione de difusione istatale, europea e internatzionale.

SU DE DUOS. Acordos de collaboratzione cun istitutziones de àteros territòrios de limba catalana

Sa Generalitat devet promòvere acordos, cunventziones e tratados cun sas comunidades autònomas aragonesa, baleare e valenciana e cun sos Istados andorranu, frantzesu e italianu pro promòvere s’intercàmbiu culturale intre territòrios e comunidades de faeddu catalanu e su coordinamentu e sa cooperatzione intre comunitades o intre Istados in matèria de polìtica linguìstica, pro assegurare, cun mesuras adeguadas, sa promotzione, s’impreu e sa defensa de sa limba catalana e pro nd’otènnere sa generalizatzione e estensione de sa connoschèntzia e impreu in totu su campu linguìsticu, rispetende totu sas variantes. 2. Sa Generalitat, pro favorire un’ispàtziu catalanu de comunicatzione, devet promòvere sa difusione e sa retzetzione de sos mèdios de comunicatzione in limba catalana.

SU DE TRES. Projetzione esterna
Su Guvernu de sa Generalitat devet dare cara a sa projetzione de sa limba e de sa cultura catalanas a foras de su campu linguìsticu suo, mescamente in su mundu acadèmicu e de sa chirca, e finas in sas istitutziones de s’Unione Europea e in sas polìticas suas. Pro su cumprimentu de custu obietivu, sa Generalitat podet partitzipare a un’organismu comunu a sos territòrios de limba catalana. 2. Su Guvernu de sa Generalitat devet agiuare sa difusione e s’aprendimentu de su catalanu in sas comunidades catalanas de s’èsteru, in sos tèrmines chi resurtant dae sa Lege 18/1996 de su 27 de nadale.

SU DE BATOR. Grafia normativa de sos nùmenes e de sos sambenados catalanos

Sa sustitutzione de sas grafias incurretas de nùmenes e sambendados cun sas grafias curretas, istabilida dae s’artìculu 19, est regulada dae su protzedimentu fissadu dae s’artìculu 2 de sa Lege de s’Istadu 17/1977, de su 4 de ghennàrgiu, subra de sa riforma de s’artìculu 54 de sa Lege de su registru tzivile, o sa normativa ecuivalente chi la sustituit.

SU DE CHIMBE. Garantzias de cumprimentu

Custa lege non previdet santziones pro sos tzitadinos. Belle gai: a) S’incumprimentu de sos pretzetos de s’artìculu 26 si cunsìderat incumprimentu de sas cunditziones essentziales de sa cuntzessione, a sa cale si devet aplicare su règimene santzionadore chi istabilit sa Lege 8/1996, de su 5 de triulas, de regulamentu de sa programatzione audiovisuale difusa cun su cavu, e sas leges de s’Istadu 31/1987 de su 18 de nadale, de ordinamentu de sas telecomunicatziones, e 25/1994 de su 12 de triulas, cun sa cale s’incòrporat in s’ordinamentu giurìdicu ispagnolu sa Diretiva 89/552/CEE. b) S’incumprimentu de sos pretzetos de sos artìculos 15, 30, 31 i 32.3 imputàbile a sas impresas e a sas entidades interessadas si cunsìderat una negativa ingiustificada a sudisfàghere sas dimandas de sos consumidores e consumidoras, a sa cale si devet aplicare su règimene santzionadore chi istabilit sa Lege 1/1990 de su 8 de ghennàrgiu subra de sa disciplina de su mercadu e sa defensa de sos consumidores e de sos utentes.

SU DE SES. Sas dotatziones econòmicas

In sos bilàntzios de sa Generalitat tocat a fàghere sas assinnatziones netzessàrias pro cunduire a tèrmine sos atos e adotare sas mesuras derivadas dae s’esecutzione de custa lege cun sos mèdios e sas siendas bastantes, cun un’atentzione particulare a su costu de unu sistema educativu plurilìngue, de un’amministratzione in règimene de coufitzialidade e de sa difusione culturale de una limba de àmbitu astrintu, tenende in contu finas sas netzessidades obietivas de distributzione territoriale e setoriale.

SU DE SETE. Funtziones de vigilàntzia e impulsu

Sa Generalitat devet dare cara chi sa normativa e s’aplicatzione amministrativa de sos àteros poderes pùblicos de s’Istadu rispetent sos printzìpios de s’ordinamentu costitutzionale e istatutàriu e sos de custa lege, e devet impulsare sa modificatzione legislativa de sas normas istatales chi sunt un’ostàculu a s’impreu de su catalanu in totu sos campos o lìmitant s’ugualidade linguìstica prena de sos tzitadinos e tzitadinas.

SU DE OTO. Règimene de sa Funtzione Pùblica

Sos pretzetos de custa lege vìnculant su personale a su servìtziu de s’Amministratzione, cunforme a sas normas reguladoras de sa Funtzione Pùblica.

DISPONIMENTOS TRANSITÒRIOS

SU PRIMU. Sas normas de impreu linguìsticu
Sas normas de impreu linguìsticu a sas cales faghet riferimentu s’artìculu 9.3 cherent aprovadas in su tèrmine màssimu de duos annos dae s’intrada in vigore de custa lege.

SU DE| DUOS. S’adatamentu de sas impresas
1. Sas impresas e sas entidades interessadas dae custa lege tenent unu tèrmine de duos annos pro s’adatare a su chi disponent s’artìculu 15 e sos disponimentos de su capìtulu V. Custu tèrmine at a èssere de chimbe annos pro sos imprendidores autònomos. 2. In unu tèrmine de chimbe annos o, si est superiore, in su chi nde resurtet dae sa data de cadutzidade, podent sighire in su mercadu sos produtos e sos servìtzios a sos cales faghet riferimentu s’artìculu 34 sena cumprire sas normas linguìsticas relativas a sas etichetas.

SU DE TRES. Sas emitentes de radiudifusione e televisione
Sos artìculos 25 e 26 s’àplicant a sas emitentes chi tenent sos tìtulos abilitantes chi dat sa Generalitat e chi si cuntzedent o si rinnovant a pustis de s’intrada in vigore de custa lege.

DISPONIMENTOS FINALES

SU PRIMU. Modificatzione de sa Lege 8/1987, de su 15 de abrile
1. Si modìficat in sa manera chi sighit s’artìculu 5 de sa Lege 8/1987, de su 15 de abrile, munitzipale e de règimene locale de Catalugna: “Artìculu 5. “1. Su catalanu est sa limba pròpia de s’Amministratzione locale de Catalugna e, duncas, devet èssere sa limba de impreu normale e generale in sas atividades suas “2. Totu sos tzitadinos e tzitadinas tenent deretu a isseberare sa limba ufitziale cun sa cale si relatzionant cun sos entes locales, e custos tenent su dovere currelativu de los servire in sa limba isseberada, in sos tèrmines istabilidos dae sa Lege de polìtica linguìstica ”
2. Si modìficat s’artìculu 294.2 de sa Lege 8/1987, de su 15 de abrile, munitzipale e de règimene locale de Catalugna, chi resurtat redatada in sa manera chi sighit: “Artìculu 294.2 “Cunforma a sas ofertas issoro de ocupatzione pùblica, sas entidades locales devent seletzionare su personale pro mèdiu de cunvocatòria pùblica, cun su sistema de cuncursu, opositzione e cuncursu opositzione lìberos, in sos cales devent èssere garantidos sos printzìpios de egualidade, de mèritu, de capatzidade e de publitzidade. In su protzessu de seletzione, si devet tènnere contu de sa connoschèntzia de su catalanu e, in sos entes locales de sa Vall d’Aran, finas de s’aranesu, tantu in s’espressione orale comente in s’espressione iscrita, in su gradu adeguadu a sas funtziones pròpias de sos postos de sos cales si tratat.”
3. Si modìficat s’artìculu 310.2 de sa Lege 8/1987 de su 15 de abrile, munitzipale e de règimene locale de Catalugna, chi resurtat redatadu in sa manera chi sighit: “Artìculu 310.2 “Sos entes locales de Catalugna devent inclùdere su recuisitu de sa connoschèntzia orale e iscrita de su catalanu in sas bases de sa cunvocatòria de su cuncursu pro cugugiare postos de traballu reservados a funtzionàrios e funtzionàrias de s’Amministratzione locale cun abilitatzione de caràtere istatale.”

SU DE DUOS.

Regulamentos
S’autorizat su Guvernu de sa Generalitat a aprontare sos regulamentos netzessàrios pro aplicare custa lege.
SU DE TRES. Sustitutzione e vigèntzia de sas normes
1. Sa Lege 7/1983 de su 18 de abrile, de normalizatzione linguìstica in Catalugna, est sustituida dae sos pretzetos de custa lege, sena pregiudìtziu chi, in totu su chi non resurtat contraditòriu, faghet parte de sa traditzione giurìdica catalana. 2. Sunt vigentes, in su chi non s’oponet a custa lege, e sena pregiudìtziu de sa modificatzione regulamentare chi si nde podaat fàghere, sos disponimentos dados pro aplicare sa Lege 7/1983. 3. Sunt vigentes, in su chi non s’oponet a custa Lege, sos pretzetos de sa Lege 3/1993 de su 5 de martzu, subra de s’istatutu de su consumidore, e sas normas dadas pro los aplicare.
Duncas, òrdino chi totu sos tzitadinos a sos cales si àplicat custa lege coòperent a su cumprimentu suo e chi sos tribunales e sas autoritades a sos cales pertocat la fatzant aplicare.

Palatzu de sa Generalitat, 7 de ghennàrgiu 1998

Jordi Pujol Presidente de sa Generalitat

Ligàmenes:

http://llengua.gencat.cat/ca/serveis/informacio_i_difusio/legislacio_i_drets_linguistics/llei_de_politica_linguistica/llei_1_1998_de_7_de_gener_de_politica_linguistica/versio_web/

http://llengua.gencat.cat/es/serveis/informacio_i_difusio/legislacio_i_drets_linguistics/llei_de_politica_linguistica/llei_1_1998_de_7_de_gener_de_politica_linguistica/versio_web/

Sa polìtica linguìstica catalana de seguru est avantzada meda. Bastat a lèghere sa “Lege de polìtica linguìstica de Catalugna”. Custa est sa tradutzione in limba sarda. In sos ligàmenes in bassu bi sunt sos testos originales in catalanu e in ispagnolu.

Send a Comment Cantzella risposta