FINS: tzucare dae nou a pustis de su Covid

FINS: tzucare dae nou a pustis de su Covid

Comente in totu su mundu in Sardigna puru totu s’isport s’est arressu pro more de su Corona virus. Sa Federatzione Isport Natzionale Sardu, como chi si nche est inghitzende a abèrrere sas atividades, at cherfidu tzucare dae nou cun duos addòbios in sa pàgina sua in facebook. Su primu (inoghe) prus a curtzu a una chistionada teòrica subra de s’idea chi b’est in segus de FINS e cun sa dimanda manna si sa Sardigna est o nono una natzione. In s’àteru (inoghe) imbetzes s’arresonu si nche est ligadu de prus a sa natzionale sarda de fùbalu chi, un’annu a como, at giogadu sa partida contra a cussa corsa: una partida de importu mannu ca est istadu su primu disafiu cun un’àtera natzionale.

In s’addòbiu de su 29 de maju, cun su tìtulu Sardigna Natzione, poite? bi fiant Carlo Pala, politòlogu de s’Universidade de Tàtari; Frantziscu Cheratzu editore de sa Condaghes e animadore de s’arresonada a pitzu de sa limba sarda; Gabrielli Cossu, presidente de sa FINS e Lutzianu Porcu comente moderadore. Pala at faeddadu — unu pagu in sardu unu pagu in italianu — de su cuntzetu polìticu de natzione ponende•lu in raportu cun sa realidade sarda. Bi sunt tres elementos de custa idea chi ponent de acordu totus sos istudiosos: sa natzione pertocat una populatzione, un’etnia e podet àere un’impreu polìticu. Cussos tres elementos sunt comente in una fèstina de cumplessidade: sa populatzione est unu cuntzetu largu, etnia unu pagu prus definidu e natzione est un’etnia chi at leadu cussèntzia de s’èssere suo. Sas cosas chi dant sa cussèntzia sunt piessinnos de s’etnia, reconnotos dae totus e impreados finas pro sa cuntierra polìtica. Ma tando sa Sardigna est o nono una natzione? Carlo Pala narat chi finas si sos indipendentistas sardos sunt minoritàrios, sos sardos sunt una natzione, e est ladinu chi l’ischint, ma petzi carchi borta ant impreadu su cuntzetu de natzione in manera polìtica. Frantziscu Cheratzu, a parre suo, reconnoschet chi sa Sardigna est una natzione chi non est resèssida a devènnere Istadu, mescamente pro unu problema mannu: s’economia sua est colonizada dae àteros interessos. Cussu est su problema chi firmat onni genia de crèschida finas de sa limba sarda, ca si un’economia est forte e est ligada a una natzione cun una limba, impreat sa limba sua e favorit sa crèschida di chie la faeddat. Semper pro sa limba e s’iscritura, Cheratzu narat chi pro amparare una e s’àtera sa polìtica podet agiudare meda reconnoschende unu rolu a chi s’impinnat cun sa limba sarda.
Ambos duos però bident comente s’isport natzionale, chi batit a su mundu un’idea de Sardigna a banda dae s’Itàlia, unu traste mannu pro fàghere crèschere cussèntzia siat de sos de fora, siat de sos sardos etotu. Sa cunfirma benit dae sas paràulas de Gabrielli Cossu: bastat a inghitzare a faeddare in sardu, ammustrare sa cultura nostra e totus si serant chi sa Sardigna est una natzione.

Ma sa FINS no est petzi custu. Sa partida de fùbalu cun sa Còrsica, ma finas sas garas de Hunter Field Target o de artziadas de potèntzia, ammustrant comente sas natzionales sardas sunt ùtiles pro fàghere acurtziare meda gente a una Sardigna chi est issa ebbia e non una parte istrana de Itàlia, e mescamente pro criare amigàntzias noas. In s’addòbiu de su 2 de làmpadas difatis André Di Scala, Presidente de sa Federatzione corsa de fùbalu, faeddat a Stefania Campus, Presidente de sa Natzionale sarda de fùbalu, Vittorio Sanna, Diretore Generale de sa Natzionale sarda de fùbalu e Claudio Pani, sa ghia de sa Natzionale nostra, comente si faghet cun amigos: contende ammentos e cumbidende•si a si bìdere dae nou. Ca su sentidu de s’isport est cussu: amigàntzia e disaogu, istende onniune cun sa bestimentas suas.

Gabriele Tanda

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *