-de Sarvadore Serra –
In mesu de totu sos esopianetas chi ant iscobertu, bi nd’at unu chi cheret mentovadu. E non solu ca sa massa sua s’acùrtziat meda a sa de sa Terra (1,3 bortas sa de su pianeta nostru, pro èssere pretzisos), o, ca, pro sa temperadura sua, est probàbile chi b’apat abba in sa superfìtzie. Sa novidade manna est chi est meda ma meda a curtzu a nois: Proxima b, custu est su nùmene de custu pianeta pedrosu, òrbitat a fùrriu de Proxima Centauri, s’isteddu prus a curtzu a su Sole nostru, a unos 4 annos lughe dae su Sistema solare. Nde faeddat, in sas pàginas de “Nature”, s’astrònomu Guillem Anglada Escudè, chi in pare cun sos collegas suos at istudiadu sos datos collidos intre su 2000 e su 2014 dae duos telescòpios de su European Southern Observatory (Osservatòriu Europeu Meridionale) e àteras osservatziones de su perìodu ghennàrgiu – martzu 2016.
Sos istudiosos, in particulare, ant analizadu sas chi si narant “mesuras Doppler”, chi sunt de profetu pro carculare sos istesiamentos minores de un’isteddu incausados dae sa fortza gravitatzionale de pianetas eventuales chi òrbitant a fùrriu suo.
Dae custas osservatziones resurtat chi a curtzu a Proxima Centauri paret chi b’apat unu pianeta caente cun sa massa chi s’assimìgiat a sa de sa Terra, chi su perìodu orbitale suo diat èssere de pagu prus de 11 dies. Su pianeta, pro èssere pretzisos, diat èssere a unos 7,5 miliones de chilòmetros dae s’isteddu – pro fàghere unu cunfrontu, devimus ammentare chi sa Terra nch’est a unos 150 milliones de chilòmetros dae su Sole. Su perìodu orbitale faghet a manera chi Proxima b s’agatet in sa chi li narant “zona temperada” e duncas, nessi in teoria, bi diat dèvere àere abba in sa superfìtzie.
Sa veridade est chi nd’ischimus galu tropu pagu: s’abitabilidade potentziale de custu pianeta pedrosu est una cosa chi galu nde sunt arresonende, e b’at a chèrrere àteras osservatziones de s’atmosfera pro dare una risposta prus segura. In prus, sigomente su pianeta est a curtzu meda a su sole suo, est probàbile chi lompant flussos de rajos X meda prus fortes de sos chi arribbant a sa Terra dae su Sole. Pro como non s’ischit si Proxima b tenet unu campu magnèticu chi siat a tretu de l’ischermare dae cussas radiatziones, comente acuntesset pro su pianeta nostru.
“In sos sèculos venidores, de seguru su gènere umanu diat pòdere proare a esplorare su pianeta cun sos robot”, iscriet Artie Hazas in sa matessi rivista. “Proxima Centauri at a durare meda de prus de su sole nostru. Dunncas formas eventuales de vida in su pianeta [o sa nostra, si in casu nos detzidimus de nos nche tramudare a cue, ndr], si diant pòdere evòlvere pro tempus meda fintzas a pustis chi su Sole si nch’est istudadu”.
Ligàmene: http://www.wired.it/scienza/spazio/2016/08/25/pianeta-simile-terra-stella-vicina-sole/?utm_source=facebook&utm_medium=cpc&utm_campaign=Scienza_pianeta-simile-terra_DKTP
Leave a comment