Fine chida pro sa limba sarda in Neunele e Boruta.
Sàbadu su 23 in sa bidda de su Barigadu b’amus s’iscola de istade ammaniada dae su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale, paris a sa comuna.
Un’addòbiu cun sa punna de dare a sos ativistas de su Movimentu Linguìsticu ainas, informatziones, ideas e indicos, finas cun su cunfrontu dialèticu, pro parare fronte mègius a sa chistione de sa limba a dies de oe.
«Tocat a disinnare – leghimus in su comunicadu – s’istrategia pro afortire su Bilinguismu e sa polìtica linguìstica in s’atòngiu e pro sos annos imbenientes».
In su salone comunale Corrale (dae sas 9,30), a pustis de su saludu de su sìndigu Salvatore Cau e moderados dae Diegu Corraine e Pepe Coròngiu, ant a faeddare Roberto Carta (antropòlogu), Nicolò Migheli (sotziòlogu) e Vito Biolchini (giornalista).
Agabbadas sas relatas est prevìdida una dibata lìbera e, a merie s’arresonu lìberu in sala o finas in grupos temàticos subra sas chistiones de polìtica linguìstica.
S’iscola est aberta a totus e est a in donu.
S’agabbu a oras de sas 19.00 cun màndigu a preju polìticu in su ristorante L’Angelo a belle 12-15 èuros.
Pro partetzipare tocat a dare s’adesione a su CSU e a su programma suo.
Pro iscritzione imbiare postel a sardufitziale@gmail.com o finas a s’eventu facebook.
S’incras in sa bidda de su Meilogu b’amus imbetzes una cunferèntzia in pitzu de sas limbas de minoria e de s’impreu issoro in sa sièntzia ammaniada dae su Smirg e dae sa comuna.
B’ant a leare parte su presidente de su Smirg Pitzente Migaleddu, su diretore de Limba sarda 2.0 Pepe Coròngiu, su maistru e editore Diegu Corràine, su diretore de su Termcat Jordi Bover, su presidente de sa “Societât Sientifiche e Tecnologjiche Furlane” Marzio Strassoldo e su cabu-grupu de is Rossomori Emilio Usula.
«In totus sas limbas de un’istadu – est su chi leghimus in su comunicadu de s’addòbiu – comente in sas limbas de minoria b’at sa chistione de sestare limbàgios, introduire e ammodernare tèrmines chi iscant afrontare sos temas noos ispetzìficos chi essint a campu in su mundu de sa sièntzia e de sa tècnica. In sas matèrias umanìsticas e in sa literadura sua, su significu e su valore semànticu de una paràula càmbiat cun sa sugetividade de un’autore; in sas limbas de minoria sa partzidura in faeddos locales e sa mancàntzia de un’istandard linguìsticu de riferimentu giughet a unu isminorimentu semper prus forte de su campu semànticu de una paràula, serrende·la in microàmbitos locales perdende gasi su podere de comunicare. Pro s’isvilupu de unu limbàgiu sientìficu bi cheret sa chirca de tèrmines unìvocos chi tèngiant su matessi significu in totu sa comunidade iscientìfica, locale e globale».
S’addòbiu s’at a tènnere dae sas 8,30 in s’àula Capitulare de su Monastèriu Benedetinu de Santu Pedru de Sorres.
Leave a comment