Su Cussìgiu sarvat sos ufìtzios, ma non sa polìtica linguìstica

aula del Consiglio Regionale della Sardegna Una delegatzione de su Coordinamentu Sardu Ufitziale est andada eris sero in auditzione in sa Cummissione Cultura de su Cussìgiu Regionale. Antonello Garau, Gianfranca Piras e Salvatore Sàrigu ant bogadu a craru su programa de su CSU e in particulare sa chistione de sos trincos de prus de tres miliones de èuros chi si cherent fàghere in s’assestamentu. Sa nova, chi paret averguada bastante, est chi su capìtulu de sas integratzione a su funtzionamentu de sos ufìtzios linguìsticos non si segat prus (ca sas polèmicas serbint). Abarrant però totu sos àteros trincos e paret chi non b’apat dinare pro su sardu in iscola.

Sa positzione ufitziale de sa Regione est chi custas mancàntzias de su dinare giai istantziadu, non sunt trincos, ma operatziones contàbiles dèpidas. Sunt summas non impegnadas e chi non si podent impegnare, ma chi si depent ‘tramudare’ a mala bògia in su bilàntziu 2015. Su matessi Antonello Garau at fatu notare a sos cummissàrios chi no est gasi pro nàrrere pro totu s’UPB de sas universidades chi sunt autorizadas in tames a usare sos residuos. Duncas paret prus unu sèberu polìticu chi un’òbligu contàbile. Dae sa cummissione peruna resposta. Sos cummissàrios ant in tames cumbidadu su CSU a collaborare e a illebiare sos tonos de sa polèmica de custas chidas. Su CSU s’at a addòbiare a coitu pro valutare s’andamentu de sa die e de sas istrategias noas. In su mentres s’assessora Firino at fatu ischire chi chida chi intrat at a retzire sos operadores de sos ufìtzios de totu sa Sardigna.


Documentu de relata CSU

Sa de eris est istada una die de interlocutzione de su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale cun sa Regione, impignada in custa simana cun s’esàmene de su D.L. n. 111 de sa Giunta regionale “Assentu de sa manovra finantziària pro is annos 2014-2016”. A su mangianu, in s’Assessoradu de s’Istrutzione pùblica, una delegatzione de is operadores de isportellu de su C.S.U. s’est cunfrontada cun su capu de gabinetu de s’assessora Firino, Giuseppe Dessena, e cun sa diretora generale de s’Assessoradu, Antonina Scanu. S’assessora fiat in Roma.
In s’addòbiu s’est chistionadu de is trincos chi in sa proposta de assentu de bilàntziu de sa Giunta ferint a manera grae sa sighidura de is polìticas linguìsticas in Sardigna e de su perìgulu chi, a prus de su dannu identitàriu, is operadores de isportellu de sa limba sarda, interfache e acumpridores de is polìticas linguìsticas in su territòriu, perdant fintzas su postu de traballu.
Pro su chi pertocat is trincos, Dessena e Scanu ddos ant giustificados cun s’impossibilidade materiale de programmare e impignare s’ispesa a intro de ocannu e cun su bisòngiu “polìticu e tècnicu” (sic!) de non lassare dinari sena de ispèndere, chi diat a andare in deretura in su capìtulu de is arrestos de su bilàntziu regionale de su 2015. Abarrat su fatu chi, comente si podet lèghere in sa proposta de assentu de bilàntziu de sa Giunta, sa programmatzione e s’impignu de resursas pro àteros interventos (pro nde nàrrere unu, is universidades) at fatu a ddos fàghere, pro sa limba sarda nono! Prus de un’impèigu tècnicu-contàbile, su de segare su dinari pro sa limba sarda diat pàrrere duncas unu sèberu polìticu.
A merie una delegatzione de su C.S.U. at pigadu parte a un’addòbiu cun sa II Commissione de su Consìgiu regionale, chi tenet cumpetèntzias in contu de “Traballu, Cultura e Formatzione professionale”, ghiada dae s’on.le Gavino Manca. In pagu prus de un’ora, Antoni Nàtziu Garau, Sarbadori Sàrigu e Gianfranca Piras ant espressadu su pistighìngiu mannu de su C.S.U. pro sa firmada de is polìticas linguìsticas in Sardigna, pro is trincos de sa proposta de assentu de bilàntziu, pro su fatu chi sa Regione non apat ancoras aprovadu su Pianu triennale nou de interventos pro sa limba e sa cultura sarda, pro su fatu chi su Servìtziu Limba e Cultura sarda de sa R.A.S. siat dae unos cantos meses sena de diretore.
S’est domandadu a sa Cummissione de sighire e afortiare is polìticas linguìsticas promòvidas dae sa R.A.S. in custos ùrtimos annos, favoressende s’intrada de su sardu in s’iscola comente a aina veiculare de s’imparu, favoressende sa presèntzia de su sardu in is òrganos de informu (televisiones, ràdios, giornales, e sighende), abbiatzende progetos de importu comente a “Bilinguismu creschet” pro incoragire su bilinguismu in famìllia e in cale si siat domìniu de comunicatzione, sighende a fàghere crèschere e connòschere s’istandard Limba Sarda Comuna, etc.
Su C.S.U. at duncas apretadu su Consìgiu regionale pro chi donet a sa limba sarda s’atentu e is resursas chi meresset, pensende fintzas de fàghere nàschere un’Istitutu pro sa Limba Sarda chi contiviget chircas iscientìficas, chi s’interesset de sa terminologia, chi coordinet is fainas de avaloramentu de sa limba in Sardigna e in su mundu. S’est fintzas regordadu su bisòngiu chi sa Regione aprovet una lege ispetzìfica pro su promovimentu de s’idioma istòricu-identitàriu nostru.
A pustis de àere istèrridu is crititzidades e is propostas, sa delegatzione at rispostu a una filera de preguntas chi is cumponentes de sa Commissione dd’ant fatu, mustrende interessu mannu a is chistiones presentadas. Antonello Garau

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com