Mutzada sa 482: sos ufìtzios de sa limba sunt morende

renzi

Sunt dramàticos sos datos de finantziamentu istatales de sos ufìtzios de sa limba de ocannu. Su decretu de su ministeru de sos afares regionales de pagas dies como non lassat ispera. Su totale pro sa Sardigna est de 465.365 èuros. Pagu. Mai s’istadu italianu aiat minimadu gasi meda s’istantziamentu de sa lege 482/99. In custos annos s’istrale de su guvernu aiat giai fatu trincos medas, ma como semus lompende a sa morte de sos operadores pro allupamentu. E sos postos de traballu sunt semper prus pagos e semper prus in perìgulu.

In su 2013 s’istadu aiat gastadu pro sa limba sarda 535.403 èuros. In su 2011, 679.640 sa metade in cunforma a su 2010 cando b’aiat 1.141.874. Ma b’at àpidu annos a beru de oro. Su prus mannu est istadu su 2004 cun 2.685.000 pro sa limba sarda ebbia. E a sighire su 2005 cun 2.529.000 èuros e su 2006 (2.207.000). Finas a sos datos de oe. Orrorosos. Cando si gastat 1.700.000, ma pro totu s’Itàlia e pro totu sas minorias.

S’annu 2011 fiat istadu s’annu chi at bogadu a craru sa crisi cando sos operadores aiant cumpresu chi non tocaiat prus a si fidare de su dinare gastadu cun sa lege 482. Comente ocannu aiant gherradu cun sa Giunta e su Cussìgiu chi a sa fine aiant adduidu una norma in finantziària cun sa novidade de integratziones a su funtzionamentu de sos ufìtzios diretamente dae su bilàntziu regionale. Custu provedimentu est adduradu finas a oe. A dolu mannu però in sa proposta de sa Giunta a su Cussìgiu pro s’assestamentu de bilàntziu de ocannu Pigliaru, Paci e Firino ant propostu de truncare totu.

Non s’ischit galu cun seguràntzia si su Cussìgiu at a torrare a amerare cussu capìtulu. B’at declaratziones chi emmo, ma mancat sa proa documentale. A ogni manera, si l’ant a fàghere, custu at a èssere meressimentu mannu de chie s’est chesciadu, at protestadu e s’est espostu in tv e giornales pro denuntziare sos trincos. Mentres sa Giunta proponiat a segare e sos amigos (interessosos) de sa Giunta poniant in fatu.

Pro intrare in sos detàllios de sos finantziamentos de ocannu b’at de annotare chi sa provìntzia de Nùgoro leat su tantu prus artu (52.728 èuros), mentres Aristanis 24.000 e Tàtari 8.000 ebbia. Bene piatzadas sas comunas de S’Alighera (18.649), Iscanu (17.985), Sant’Antiogu (21.000). Finantziamentu sìmbolicu de 3.000 èuros a sa Provìntzia de Casteddu.

Pro sas àteras minorias de sinnalare 337.509 èuros pro su Friuli, 131.000 pro sa Badde Aosta, 40.000 Trento e 368.000 pro otzitanos e walser de Piemonte. In totale s’istadu italianu gastat pro sas 12 minorias chi reconnoschet dae su 1999, 1.700.000 èuros ebbia. Nudda.
E sa polìtica linguìstica podet andare a in antis petzi si sa Regione ponet dinare, cumbinchimentu e ideas in custu traballu difìtzile.

L’at a fàghere?

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com