Dae Santa Giusta un’avisu a sa polìtica regionale

Redatzione

CSU3

Sala prena, gente ritza, paritzos interventos (pro bona parte in “campidanesu”) e s’atinu de fraigare su tempus benidore de sa limba sarda. S’addòbiu de eris in Santa Justa, in ue est nàschidu su Coordinamentu pro su sardu ufitziale (Csu) podet èssere reduidu a custas pagas paràulas. Ma est pretzisu a mentovare totus sos elementos chi ant cuntribuidu a sestare unu bilantzu de su chi s’est fatu finas a como e sas prospetivas in intro de custa fase noa. No est de badas chi su tìtule de s’addòbiu de eris fiat “Sardigna 2014. Polìtica linguìstica: annu zero?”.

Pepe Coròngiu at abertu sos interventos narende chi, in custa fase noa in ue sa polìtica narat de àere bisòngiu de tempus pro valutare e istudiare, b’est su perìgulu chi calicunu traballet pro distrùere. «S’augùriu est chi sa polìtica sarda siat capatze»

Antonello Garau, a pustis de àere ammentadu sa giàgara de su diretore Coròngiu gràtzias a unu impèigu burocràticu, at postu in sa mesa sa netzessidade de currègere su bilinguismu tzopu, de frunire a su sardu su valore legale chi li serbit a èssere limba ufitziale (pro mèdiu de una lege ispetzìfica) e de addobiare su presidente Pìgliaru, s’assessore a sa Cultura Firino, sos cabos-grupu e sas cummissiones Cultura e Autonomia

Diegu Corràine, chi at ammentadu su Manifestu de sa limba sarda comuna che a una sìntesi de sas ideas e de sas punnas de su movimentu linguìsticu e sa prus manna cussèntzia de chèrrere una limba ufitziale (mancari chi sos chi la faeddent siant prus pagos de àteros tempos), at fatu agigu de autocrìtica: «forsis su chi cherimus est una idea crara petzi pro nois». Dae in cue sa netzessidade de fàghere crèschere su Csu pro sighire in sa caminera oramai sestada.

Pro Massimeddu Musu Cireddu su servìtziu limba sarda est istadu isconcadu, ma non pro unu impèigu burocràticu. Sa chistione est polìtica: «andat bene a chistionare cun issos ma devimus denuntziare a manera puntuale sos errores de sa polìtica». Finas pro Robertu Ispanu amus una giunta ideologicamente contrària a s’impreu normale de sa limba sarda.

Giuanne Luisi Stochino at faeddadu de sa chistione de sa limba unida a sos problemas de s’iscola: «in intro de su Csu devimus creare setzione de traballu, pro su chi pertocat s’iscola devimus aunire totus sos maistros».

Sarvadore Sàrigu de “sa Bèrtula antiga”, Manuela Ennas de su giornale “Boxis de Murriali” e Monica Lampis, operadora e dae pagu assessora in Serrenti cun delega a sa Limba sarda, ant faeddadu imbetzes de comente si podet isperimentare e impitare sa Lsc in sa Sardigna meridionale, sena renuntziare a chistionare cun su faeddu issoro (che a totus sos chi ant faeddadu). Una mustra pràtica contra a sas fàulas chi essint a campu pro non chèrrere unu sardu ufitziale.

Pro Bustianu Pilosu, de su “Sòtziu Tenores Sardigna”, su cantu sardu semper andadu a manu tenta cun sa poesia, nos mustrat sa rinùntzia de sos cantadores a sa variante locale. Unu sèberu chi at cuntribuidu a fraigare una limba comuna. S’esèmpiu giutu a in antis est su de tziu Nigola Pira de Orgòsolo, unu de sos mègius cantadores in sardu chi s’agatant e unu de sos chi in bidda sua faeddat s’orgolesu.

Metàfora de s’àrbore, sa de Giuanne Piga, unu de sos prus mannos poetas sardos a taulinu: «sa limba sarda est unu àrbore chi at prosperadu in custos annos e lu devimus amparare dae chie nde li cheret segare sas raighinas». S’interventu, e sa presèntzia, de Piga nos mustrat sa debilesa de sas fàulas naradas dae chie acusat s’ex diretore Coròngiu de l’àere contra a sos poetas.

Mauro Piredda, giornalista banaresu, at postu paris duos livellos: s’utilidade de sa polèmica linguìstica – cando no est atacu personale – pro afortigare su livellu de sa dibata e de sa cussèntzia de su movimentu, e sa netzessidade de faeddare cun sa gente chi, semper e cando, ischit chi su sardu non si iscriet comente si faeddat, chi est una limba e no unu dialetu de s’italiana e chi la diat chèrrere ufitziale che a s’italianu. Sighire, duncas in sa punna de sa limba comuna finas in s’ipotesi de unu reconnoschimentu de duas normas ca, che in su fùbalu «chie si serrat in difesa est sugetu a nde leare».

Presentes sos dirigentes de unos cantos movimentos indipendentistas: Giuanne Luca Collu de Progres, Bettina Pitzurra de Irs, Bustianu Cumpostu de Sardigna Natzione e Luiseddu Caria de A Manca pro s’Indipendèntzia. Pro Cumpostu sena su sardu non bi perdet sa Sardigna ma su mundu intreu ca nde perdet unu colore. Caria imbetzes at faeddadu de s’utilidade de sos dialetos che a una tapa conca a sa punna de sa limba comuna e de sa netzessidade de una mobilitatzione populare.

Neghes mannas de sa classe polìtica finas pro su dutore ambientalista Vissente Migaleddu, chi at finas faeddadu de s’importàntzia de sas relatas sotziales in ue crechet sa limba e cun issa sa natzione.

Pro Clara Farina est pretzisu a istanare sos indipendentistas chi galu no ant leadu positzione.

Gianfranca Piras at concruidu sos interventos faeddende de sos arriscos s’incasu de una serrada cunforma a chie cheret sa Lsc finas cun carchi megioru.

In s’addòbiu ant finas partetzipadu “Sas lùghidas” (Lucido sottile) pedende unu agiudu a su Movimentu pro nche giùghere s’ispetàculu issoro “In chelu siat” – in limba sarda – in Madrid.

Su de eris est istadu petzi su primu addòbiu de su Csu. In s’ìnteri sighint sas adesiones chi podent èssere imbiadas a s’indiritzu sardufitziale@gmail.com

Foto de Limba 2.0

Unu Cummentu

  1. 3281758862 says:

    est stetiu un attobiu de importu mannu ….. chi siada propriu sa limba nosta a uniri is Sardus …

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com