CSU e Sardegna Vera: proposta de lege pro su sardu in Cussìgiu Regionale

cunf stampa legge 3

COMUNICADU IMPRENTA 27.06.2015

Su grupu cunsiliare de Sardegna Vera e su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale presentant in una cunferèntzia pro s’imprenta una proposta de lege subra sa valorizatzione, tutela e normalizatzione de su sardu e de sas àteras limbas de Sardigna. S’addòbiu est pro sàbadu 27 làmpadas a sas 9.30 in sos locales de su Cussìgiu Regionale in Casteddu.

Sa proposta rapresentat a su matessi tempus un’atu polìticu, ma finas una proposta tècnica e operativa pro nde essire dae s’arrocu in su cale paret chi est ruta sa polìtica linguìstica a tutela de sa limba regionale in custu ùrtimu annu e mesu. A fundamentu de custa atzione, b’at unu sentidu de dificultade crìtica, cumpartzidu dae Sardegna Vera e CSU, subra su traballu de sa Giunta Pigliaru in contu de polìticas linguìsticas. Sèighi meses a como s’est seberadu de firmare unu caminu de valorizatzione de sa limba sarda duradu deghe annos (comintzadu in su 2005 cun Renato Soru e sighidu a su tempus de Cappellacci), sena propònnere unu modellu alternativu e nou, ma antzis pendende intro su de torrare a bogare su chi s’est agatadu prontu in sos calàscios e su de isperiare a una manera noa chi però non s’acumprit mai.

S’est seberadu de non seberare e de non fàghere, leende tempus e isetende non s’ischit ite. Si sunt pèrdidas ocasiones importantes pro sestare istantziamentos e resursas de bilantzu. S’est firmada s’esperièntzia positiva de su sardu veiculare e curriculare in iscola. Si sunt segadas sas ancas a totu su setore movende dae su Servìtziu Limba sarda regionale, a su cale si nd’est tiradu su diretore istòricu, e chi est istadu declassadu e acorpadu a unu servìtziu prus mannu. In beridade su servìtziu nd’est istadu cantzelladu e cummissariadu dae sa Diretzione Generale de sos Benes Culturales. Progetos medas comintzados sunt istados firmados, cajonende finas disocupatzione intro sos insegnantes ispetzializados, sos espertos de sardu e sos titulares de sos ufìtzios linguìsticos chi in custos ùrtimos deghe annos sa Regione aiat animadu a si formare e a iscummìtere subra sa limba comente resursa professionale. Operadores cumpetentes sunt istados custrintos a seberare àteros traballos pro si mantènnere, imbolende, a custa manera, unu patrimòniu de professionalidades de balia manna.

A su messàgiu positivu de sos ùrtimos annos, in sa chistione de sa limba, s’est chertu torrare a sas polèmicas de sos betiosos e a sas lanas sena cabu. Serbit a mudare caminu.

Ma cada momentu crìticu, pro èssere de capia depet lassare su passu a su fràigu de alternativas. Sa Proposta de Lege de Sardegna Vera e Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale est una provocatzione positiva chi si faghet a su Cussìgiu Regionale e sa Giunta, ma finas a sa sotziedade tzivile sarda, pro chi si comintzet a traballare a beru sena pèrdere prus tempus. Est unu testu chi si podet perfetzionare, abertu a cada megioru, chi si càndidat a àere su cunsensu prus ampru de sas fortzas polìticas.

Su sardu est morende-si-nche, sa crisi sua s’est fata prus forte in sos ùrtimos annos, no est prus tempus de giogare o de fàghere tàtica polìtica.

Tocat a distìnghere a manera crara sa chistione de su folclore e cussa de sa normalizatzione linguìstica. Custa lege si òcupat de sa segunda. Pro sa valorizatzione de sas artes populares at a rechèdere istudiare un‘àteru provedimentu.

Custa proposta regulat totu sos cuntzetos normativos de sa chistione linguìstica a manera generale. Diat èssere una faddina difatis a s’ocupare de unu setore ebbia, finas de su prus importante, cussu iscolàsticu. Gasi diat èssere prus difìtzile a medire sos ligàmenes infinidos chi bi sunt intro una polìtica linguìstica coerente, orgànica e chi non siat improvisada e afroddiera. Cada setore depet èssere normadu ponende in contu una mirada prus ampra pro chircare de otènnere resultados bonos.

Sa mirada polìtica chi est a fundamentu de custa proposta de lege est chi su sardu (ma finas sas àteras limbas chi bi sunt in Sardigna comente su gadduresu, su tabarchinu, su tataresu e su catalanu) depet èssere sa base de una fase noa de sa polìtica sarda de s’autodeterminatzione e de s’isvilupu fatu cun sas resursas locales.

Sas novidades de sa proposta sunt:

  • Introdutzione de totu sas fatzilitatziones possìbiles pro su sardu a legislatzione in vigèntzia sena modìficas istatutàrias
  • Passàgiu de sas cumpetèntzias dae s’Assessore de s’Istrutzione Pùblica a su Presidente de sa Regione pro nde fàghere unu problema de sèrie A e non prus de sèrie B;
  • Impignu a creare una Fundatzione Linguìstica Regionale o Agèntzia chi si òcupet de sa pranificatzione e normalizatzione linguìstica;
  • Reconnoschimentu cun lege de sa Limba Sarda Comuna comente limba ufitziale de sa Regione;
  • Disponimentos pro s’insinnamentu de su sardu in iscola comente matèria optzionale, curriculare e veiculare cun su sustegnu finantziàriu de sa Regione. Registru de sos insegnantes esternos e internos;
  • Reconnoschimentu de sos ufìtzios de sa limba sarda, cun finantziamentu regionale e registru de sos espertos;
  • Istitutzione de su voluntariadu de sa limba sarda pro chie cheret trasmìtere sa limba natzionale a chie no at tentu sa fortuna de l’imparare in domo;
  • Sustegnu a sos mèdia, a sos editores, a sos sardos foras de Sardigna, a sos assòtzios, fundatziones e istitutos chi si òcupant de normalizatzione linguìstica;
  • Sustegnu a s’impreu de su sardu in sos cultos.
  • Sustegnu a s’impreu de su sardu in sas realidades econòmicas e sotziales.

Sa proposta est realìstica e cuncreta e previdit una filera de normas chi podent èssere aplicadas sena modificare s’Istatutu Ispetziale, chi comente est nòdidu assignat totu sas cumpetèntzias in matèria de istrutzione de sas limbas de minoria a s’Istadu. Non diat èssere credìbile una proposta chi chircat a mala bògia su cunflitu cun s’Istadu e s’impugnatzione, mancari pro cugutzare s’incumpetèntzia o sa debilesa polìtica de sa proposta etotu.

Sardegna Vera e CSU si impignant semper e cando a presentare, intro s’atòngiu, àteras duas propostas de lege regionale.

Una proposta de lege de interessu costitutzionale subra sa modìfica de s’Istatutu Ispetziale de presentare a su Cussìgiu Regionale e imbiare a su Parlamentu pro colare sas cumpetèntzias a sa Regione pro s’insegnamentu de sa limba minoritària a iscola, e sa segunda pro sa creatzione de una Fundatzione-Agèntzia regionale pro sa limba sarda sena s’atividade de sa cale est proadu chi cada polìtica regionale s’arressat in sa paule polìticu-burocràtica regionale. In Friuli, Alto Adige, Trentino e Valle d’Aosta custos organismos funtzionant dae deghènnios e sunt su bratzu armadu e poderosu de sas polìticas linguìsticas pùblicas.

Su traballu presente, acumpridu dae sos tècnicos de su CSU, si ispirat meda a sa lege regionale friulana in vigèntzia (aproada in su 2007), ma finas a su disinnu de lege presentadu dae sa Giunta ghiada dae Renato Soru in su 2008, chi non fiat istadu aproadu a cajone de sas eletziones antitzipadas.

Sas resursas chi si presumint, pro como, sunt de belle 3 miliones de èuros a s’annu.

Gruppo Consiliare Sardegna Vera                                                                     Coordinamentu Sardu Ufitziale

Casteddu, 27 làmpadas 2015

con stampa lege5

Proposta de lege Sardigna Vera – Coordinamentu Sardu Ufitziale

 

“Normas pro sa tutela, ufitzializatzione e promotzione de sa limba sarda e de sas àteras variedades linguìsticas de sa Sardigna”

TESTU DE SA PROPOSTA DE LEGE

Cabu I

Dispositziones generales

Artìculu 1

Finalidades

  1. In atuatzione de s’artìculu 6 de sa Costitutzione e de sa lege costitutzionale 26 freàrgiu 1948, n.3 (istatutu Ispetziale pro sa Sardigna) gasi comente modificadu dae sa lege costitutzionale 18 santugaine 2001 n.3 (Modìficas a su tìtulu V de sa segunda parte de sa Costitutzione) sa Regione tutelat, valorizat e promovet s’impreu de sa limba sarda che a limba de identidade istòrica e de pòpulu de sa Sardigna e che a parte de su patrimòniu istòricu, culturale e umanu de sa comunidade regionale.
  2. Cun sa lege presente sa Regione promovet e sustenet sas initziativas pùblicas e privadas punnadas a mantènnere e isvilupare s’impreu de sa limba sarda in su territòriu de riferimentu. Sa Regione promovet sa diversidade linguìstica e culturale e finas su sustegnu cara a unu protzessu de identificatzione de sa comunidade regionale in su cuntzetu, reconnotu dae sa Costitutzione, de pòpulu sardu.
  3. Sa lege presente est punnada a ampliare s’impreu de sa limba sarda, in su rispetu de su lìberu sèberu de onni tzitadinu. Sos servìtzios in limba sarda chi sos entes pùblicos e sos cuntzessionàrios de sos pùblicos servìtzios assegurant sunt oportunidades pro sos tzitadinos chi aderint in cunforma a su lìberu sèberu issoro.
  4. Sa Regione, in s’àmbitu de sas cumpetèntzias istatutàrias, promovet e intzentivat, finas sa connoschèntzia e s’impreu de sa limba sarda in sas comunidades de sos sardos in Itàlia e in su mundu.
  5. Sa lege presente, paris a sas dispositziones emanadas a tutela de sa limba catalana e de sas variedades linguìsticas sardu-corsicanas (tataresu e gadduresu) e lìgure de sas ìsulas de su Sulcis, promovet su multilinguismu che a valore de coesione europea e acumprit sas polìticas de sa Regione a favore de sas diversidades linguìsticas e culturales.

 

 Artìcolo 2

Printzìpios

  1. Cun custa lege sa Regione cuncurret in s’àmbitu de sas cumpetèntzias pròprias a s’acumprimentu de sos printzìpios espressados:
  2. dae sa Declaratzione universale de sos deretos de s’ Òmine, adotada dae s’Assemblea generale de sas Natziones Unidas su 10 nadale 1948;
  3. dae sa Cunventzione pro sa salvaguàrdia de sos deretos de s’òmine e de sa libertades fundamentales, ratificada cun sa lege 4 austu 1955, n. 848 (Ratìfica e esecutzione de sa Cunventzione pro sa salvaguàrdia de sos deretos de s’òmine e de sas libertades fundamentales firmada in Roma su 4 onniasantu 1950 e de su Protocollu agiùnghidu a sa Cunventzione matessi, firmadu in Parigi su 20 martzu 1952);
  4. dae s’Istrumentu de s’Initziativa Tzentru Europa pro sa tutela de sos deretos de protetzione de sas minoràntzias, sutascritu in Budapest su 15 onniasantu 1994;
  5. dae sos documentos de s’Organizatzione pro sa seguràntzia e sa cooperatzione in Europa (OSCE) sutaiscritos dae s’Itàlia in matèria de tutela de sas limbas;
  6. dae sa Carta europea de sas limbas regionales e minoritarias, adotada in Istrasburgu su 5 onniasantu 1992;
  7. dae s’artìculu 3 de su Tratadu costitutzionale de s’Unione Europea, ratificadu dae su Parlamentu italianu cun lege 7 abrile 2005, n. 57 (Ratìfica e esecutzione de su Tratadu chi adotat una Costitutzione pro s’Europa e unos cantos atos collegados, cun atu finale, protocollos e declaratziones, fatu in Roma su 29 santugaine 2004).

 

  1. Sa lege presente acumprit sos printzìpios de sa legislatzione istatale cuadru in matèria, e in particulare de sa lege 15 nadale 1999, n.482 (Normas in matèria de tutela de sas minorias linguìsticas istòricas), postos in contu sos printzìpios e sos disponimentos de sa lege regionale 15 santugaine, n. 26 (Promotzione e valorizatzione de sa cultura e de sa limba de sa Sardigna) chi, in ue non modificados, sunt acollidos in su testu presente.

 

Artìculu 3

Territòriu de aplicatzione

  1. Sas dispositziones de sa lege presente si àplicant in su territòriu in ue est aposentadu su grupu linguìsticu sardu delimitadu in cunforma a s’artìculu 3 de sa lege cuadru istatale 482/99.
  2. Sas enclaves linguìsticas de limba sarda aposentadas in intro de su territòriu de àteras variedades linguìsticas sunt reconnotas e tuteladas dae s’Amministratzione regionale.
  3. Initziativas particulares pro sa connoschèntzia e sa valorizatzione de su patrimòniu linguìsticu sardu podent èssere sustènnidas dae sa Regione finas in àeras escluidas dae su territòriu de su cale a su comma 1.
  4. Sa Regione podet istipulare intesas cun sos entes locales territoriales cun sa punna de sustènnere sa limba sarda in sas àreas delimitadas in cunforma a sa protzedura de lege. Sa presidèntzia de sa Giunta Regionale, a cunsonu cun su Dipartimentu pro sos Afares Regionales in sa Presidèntzia de su Cussìgiu de sos Ministros, agiornat s’elencu de sos territòrios delimitados e los comùnicat a totu sos organismos interessados.

 

Artìculu 4

Relatziones cun sas àteras comunidades linguìsticas

  1. Sa Regione promovet e sustenet initziativas de collaboratzione cun entes e istitutziones chi promovent e valorizant sa limba sarda e cun sos entes e istitutziones chi promovent e valorizant sas àteras variedades linguìsticas de sa Sardigna, in particulare in sos setores de sa linguìstica, de s’istrutzione, de sa formatzione e de sos mèdios de informatzione e comunicatzione incluidas sas tecnologias noas de Internet.
  2. Sa Regione promovet, finas, relatziones de collaboratzione intro sas minorias de identidade istòrica sarda e catalana cun sas àteras variedades linguìsticas presentes in su territòriu: sa sardu-corsa (tataresu e gadduresu) e lìgure (tabarchina).
  3. Sa Regione sustenet cun interventos finantziàrios sos progetos de sos entes locales e territoriales chi pertocant totu sas limbas de Sardigna pro chi, in sos territòrios de cumpetèntzia, custas variedades apant sa matessi protetzione de cussa de sa limba sarda in su territòriu delimitadu suo. Pro su chi pertocat sos interventos relativos a sa limba de identidade istòrica de S’Alighera e pro sas àteras variedades linguìsticas chi sunt in intro de su territòriu regionale, sa Regione sustenet finas cun interventos finantziàrios sos entes locales interessados.
  4. Sa Regione promovet sa connoschèntzia e sa tutela de sas limbas de immigratzione chi sunt in su territòriu regionale cun sa punna de una crèschida culturale comuna.

 

Artìculu 5

Impreu de sas normas de riferimentu de sa limba sarda

  1. Sunt adotadas che a norma de riferimentu de sa limba sarda pro atos e documentos in essida de s’Amministratzione regionales cussas definidas in cunforma a sa delìbera de sa Giunta Regionale de su 18 abrile 2006 n°16/14.
  2. Sa Regione promovet e sustenet cun premialidades s’impreu de sas normas mentovadas in subra, finas cun sa cuntzessione de agiudos e finantziamentos prevìdidos in aplicatzione de sa lege presente, in onni setore de sa promotzione linguìstica. In sas comunicatziones orales finas ufitziales si impreat cale si siat variedade faeddada.
  3. Sos atos e documentos in limba sarda de sa Regione, de sos entes istrumentales e cuntzessionàrios de servìtzios pùblicos sunt redatzionados in cunforma a sas normas mentovadas in subra. Sas pùblicas amministratziones, sos entes locales, sas iscolas, sos mèdios chi ant a impreare sas normas mentovadas in subra ant a dèpere àere sa prioridade in sos finantziamentos de sa lege presente.
  4. Sa Regione, intro e non prus de un’annu dae s’aprovatzione de sa lege presente, promovet cun lege sa creatzione de una Fundatzione operativa de impignu militante, iscientìficu e culturale chi promovat sas normas linguìsticas de riferimentu finas cun sa creatzione de unu ditzionàriu ufitziale e s’impèllida a s’impreu de una terminologia moderna.
  5. Totu sas dispositziones, providèntzias e fatzilitatziones de custa lege chi sunt indicadas a favore de sa limba sarda balent finas pro sas àteras variedades linguìsticas chi sunt in su territòriu regionale sena etzetziones in su territòriu de cumpetèntzia.

 

Cabu II

Impreu pùblicu de sa limba sarda

Artìculu 6

Impreu pùblicu de sa limba sarda

 

  1. S’impreu de sa limba sarda est adduidu in sas relatziones cun sa Regione, cun sos ufìtzios de sos entes locales e de sos entes istrumentales issoro chi òperant in su territòriu delimitadu in cunforma a s’artìculu 3.
  2. Cando un’istàntzia est aviada in limba sarda sa resposta de s’ente est fata cun cussa limba etotu.
  3. Sa Regione sustenet cun finantziamentos, coordinat e organizat totu sas atziones chi promovent s’impreu de su sardu in sos ispàtzios pùblicos amministrativos.
  4. Sas dispositziones de sas cales a sos commas 1 e 3 s’àplicant finas a sos cuntzessionàrios de servìtzios pùblicos de sos entes indicados a sos commas 1 e 2 chi òperant in su territòriu delimitadu in cunforma a s’artìculu 3.
  5. Sos entes de sos cales a su comma 1 assegurant, finas in forma assotziada, s’esertzìtziu de sos deretos de sos cales a sos commas 1 e 3.
  6. In perunu casu s’impreu de sa limba sarda in sos protzedimentos amministrativos podet cumportare unu càrrigu majore o su rallentamentu de sos protzedimentos matessi.
  7. Sos entes interessados provèdint a s’aplicatzione progressiva de sas dispositziones de de sas cales a s’artìculu presente, in cunforma a sos progetos obietivos annuales, in s’àmbitu de sos pranos de polìtica linguìstica de sos cales a s’art. 27.
  8. Pro fatzilitare s’implementatzione de sa polìtica linguìstica e dare a sa limba sarda su prestìgiu prus mannu possìbile in sa sotziedade, escludende unas cantas cumpetèntzias in contu de insinnamentu iscolàsticu, in intro de s’Amministratzione Regionale est su Presidente de sa Giunta Regionale su titolare de sas cumpetèntzias subra sa polìtica linguìstica.
  9. Sa Regione promovet finas s’istandardizatzione e ufitzializatzione de catalanu, tataresu lìgure e gadduresu in su territòriu issoro de cumpetèntzias, posca chi est fata sa delimitatzione.

 

Artìculu 7

Tzertificatzione linguìstica

  1. Sa connoschèntzia de sa limba sarda a livellu professionale est proada dae una tzertificatzione linguìstica emanada dae sugetos pùblicos e privados abilitados.
  2. Sa tzertificatzione linguìstica est aberta a totus cuddos chi sunt in possessu de de sos recuisitos prevìdidos in cunforma a su comma 3.
  3. Sas modalidades, sos critèrios e sos recuisitos pro otènnere sa tzertificatzione linguìstica sunt definidos cun critèrios ispirados a sa tzertificatziones de su Cuadru Europeu Comune de Riferimentu de emanare intro ses meses dae s’intrada in vigèntzia de sa lege presente.
  4. Sa Regione promovet sa chirca, sa produtzione de materiales e s’organizatzione de cursos de formatzione e agiornamentu pro otènnere sa tzertficatzione linguìstica pertocante a sa connoschèntzia orale e iscrita de sa limba sarda.
  5. S’elencu de sos sugetos pùblicos e privados abilitados a emanare sa tzertificatzione linguìstica est compiladu dae su Presidente de sa Regione, e est agiornadu cada annu.
  6. A fines de promòvere s’otenimentu de sa tzertificatzione linguìstica dae banda de su personale de su cumpartu ùnicu regionale e de sos àteros entes pùblicos de sa Sardigna, sa Regione, a cunsonu cun sos sìngulos entes, promovet s’organizatzione de cursos de formatzione e agiornamentu e nde favoresset sa partetzipatzione finas tràmite intzentivos dedicados a su personale. Pro sos entes territoriales sa Regione podet istipulare intesas cun Comune, Uniones de Comunes e Provìntzias.

 

Artìculu 8

Atos e informatziones de caràtere generale

  1. Sos atos comunicados a sa generalidade de sos tzitadinos dae sos sugetos de sos cales a s’artìculu 6, podent èssere redatzionados, in prus che in italianu, finas in sardu.
  2. Sos sugetos de sos cales a s’artìculu 6 podent fàghere sa comunicatzione istitutzionale e sa publitzidade de sos atos destinada a su territòriu delimitadu in cunforma de s’artìculu 3 in italianu e in sardu.
  3. Sa presèntzia de sa limba sarda est garantida finas in sa comunicatzione istitutzionale e in sa publitzidade de sos atos destinada a su territòriu regionale intreu.
  4. Su testu e sa comunicatzione in limba sarda ant s’evidèntzia matessi de cussa italiana.

 

                                                                                           Articolo 9

                                                                  Organismos eletivos e cullegiales

 

  1. In cunforma a s’artìculu 7 de sa lege 482/1999, in sos Comune chi sunt in intro de sa delimitatzione de sa cale a s’artìculu 3, sos cumponentes de sos cussìgios comunales e de sos àteros òrganos a istrutura cullegiale de s’amministratzione matessi ant su deretu de impreare in s’atividade de sos organismos etotu, sa limba sarda.
  2. Su comma 1 s’àplicat finas pro sos cussigeris regionales, e finas pro sos cumponentes de sas Uniones de comunes, de sas Comunidades montanas e de sas Provìntzias in sas cales b’at comunes in ue est reconnota sa limba sarda. A fines de garantire sa tradutzione in tempos curtzos in limba italiana, in sos casos prevìdidos dae sa lege, s’ente locale o sa Regione assegurant sa presèntzia de personale interprete cualificadu.
  3. Sas cunditziones e sas règulas de tradutzione in tempos curtzos depent resultare dae deliberatziones dedicadas emanadas dae sos òrganos deliberantes.

 

Articolo 10

Cartellonìstica in limba sarda

  1. Sa Regione sustenet cun interventos finantziàrios, in su territòriu delimitadu in cunforma a s’artìculu 3 de sa lege 482/99, sos cartellos, sas insignas, sos suportos visivos e onni àteru indicu de pùblica utilidade postu in logu pùblicu in sos immòbiles sede de ufìtzios e istruturas operativas de sugetos de sos cales a s’artìculu 6, cun sa tradutzione in limba sarda cun evidèntzia paris a cussa italiana.
  2. Sos sugetos de sos cales a s’artìculu 6 impreant sa limba sarda cun evidèntzia gràfica parìvile finas in sas iscritas esternas, in sos suportos visivos e in sos mèdios de trasportu. Si in su servìtziu de trasportu pùblicu sunt prevìdidos servìtzios automàticos de comunicatzione vocale, custos podent èssere frunidos finas in limba sarda.
  3. In su territòriu delimitadu in cunforma a s’artìculu 3, comma 1, sa cartellonìstica istradale est fata finas in limba sarda, segundu sas modalidades prevìdidas dae s’artìculu 11 de sa lege presente.
  4. Sos sugetos de sos cales a s’artìculu 6 si adèguant a sas previsiones de s’artìculu presente, segundu sos progetos obietivu annuales, in s’àmbitu de sos pranos de polìtica linguìstica de sos cales a s’artìculu 27.

 

Articolo 11

Toponomàstica in limba sarda 

  1. Sa denominatzione ufitziale in limba sarda de Comunes, fratziones o localidades est ufitzializada dae sa Regione a pustis chi siat fata sa delìbera de su Cussìgiu comunale de sos Comunes interessados intro ses meses dae sa data de intrada in vigèntzia de sa lege presente.
  2. Sas deliberatziones de sa Giunta Regionale chi pertocant sas denominatziones ufitziales in limba sarda e onni àtera chistione generale chi atenet a sos topònimos in limba sarda sunt aprovadas cun decretu de su su Presidente de sa Regione e publicadu in su Bulletinu Ufitziale de sa Regione.
  3. Sos sugetos de sos cales a s’artìculu 6 utilizant intro s’àrea delimitada in cunforma a s’artìculu 3, a prope a sa denominatzione in limba italiana, finas sa denominatzione in limba sarda de sos Comunes cun dignidade gràfica paris, de sas fratziones e de sas localidades, definidas in cunforma a su comma 1.
  4. Sa Regione est autorizada a istipulare cunventziones cun sas àteras amministratziones pùblicas e cun sugetos privados a fines de promòvere s’impreu de sas denominatziones ufitziales in limba sarda.
  5. Sos entes locales podent apostivigare, fata chi siat una delìbera cunforme de sos cussìgios comunales, de adotare s’impreu de sos topònimos bilìngues o de topònimos in limba italiana ebbia in casu de identidade gràfica cun sa limba italiana. Sa Regione sustenet cun interventos finantziàrios sa segnalètica bilìngue de sos entes locales.

                                                                                              Cabu III

 Interventos in su setore de s’istrutzione

Artìculu 12

Limba sarda e educatzione plurilìngue

  1. Sa Regione Autònoma de Sardigna sustenet s’aprendimentu e s’insinnamentu de sa limba sarda inseridu in intro de una sèmida educativa plurilìngue chi prevìdit, acanta a sa limba italiana, sa presèntzia parìvile de limbas minoritàrias istòricas e de limbas istràngias. Sa sèmida educativa plurilìngue costituit una parte de fundamentu de sa formatzione pro una tzitadinàntzia europea ativa e de valorizatzione de s’ispetzifitzidade istòricu-identitària de sa comunidade regionale e de su printzìpiu de reconnoschimentu, chi est apostivigadu dae sa Costitutzione, de sa legitimidade de su cuntzetu de pòpulu sardu.
  2. In cunforma a sos artìculos 4, commas 1,2,3,e 4 de sa lege 482/1999, in sas iscolas de s’infàntzia, in sas iscolas primàrias e segundàrias de primu gradu postas in sos Comunes delimitados in cunforma a s’artìculu 3, sa limba sarda est inserida in sa sèmida educativa, segundu sas modalidades ispetzìficas chi currispundint a s’òrdine e gradu iscolàsticu.
  3. Fata sarba s’autonomia de sos istitutos iscolàsticos, a su momentu de s’iscritzione, su babbu e sa mama, o chie los rapresentat, comùnicant sa volontade issoro de si giuare de s’insinnamentu de sa limba sarda.

 

Artìculu 13

Coordinamentu inter-istitutzionale

  1. Sa Regione, in s’àmbitu de sas funtziones de coordinamentu, collàborat cun s’Ufìtziu Iscolàsticu Regionale pro sa Sardigna a fines de garantire un’inserimentu armònicu de sa limba sarda in su sistema iscolàsticu e de coordinamentu de sas initziativas de polìtica linguìstica in àmbitu educativu.
  2. S’inserimentu de sa limba sarda in iscola si depet fàghere a manera graduale e non impositiva. Sa Regione, in collaboratzione cun sas autoridades iscolàsticas e in su rispetu de s’autonomia iscolàstica, promovet su coordinamentu intro sas sas istitutziones iscolàsticas, favorit sa costitutzione de retzas de iscolas e s’individuatzione, in sa fase de inghitzu de sa lege presente, de iscolas pilotas in su territòriu cun s’obietivu de isperimentare s’insinnamentu de su sardu in s’oràriu curriculare.
  3. Sa Regione collàborat e istìpulat cunventziones finas cun agèntzias, fundatziones, istitutos e entes privados pro s’istitutzione permanente de sèmidas de agiornamentu e formativos abilitantes, cumprensivos de atziones pro sa formatzione initziale e finas in servìtziu de sos insinnanntes pro s’insinnamentu o s’impreu de sa limba sarda segundu cantu prevìdidu dae s’artìculu 6 de sa lege 482/1999.
  4. In sa Presidèntzia de sa Giunta Regionale, est istituidu su Comitadu Tècnicu Permanente pro s’insinnamnetu de sa limba sarda, a fines de assegurare su coordinamentu e su monitoràgiu de s’atividade acumprida dae sas istitutziones diferentes in s’atuatzione de sa lege presente pro s’inserimentu de s’insinnamentu de su sardu in oràriu curriculare.
  5. Su comitadu est nominadu cun decretu de su Presidente de sa Giunta Regionale e est presèdidu dae su Presidente matessi o dae unu delegadu suo. Nde faghent parte espertos de esperièntzia iscumproada in nùmeru non prus artu de 5, escluidu su Presidente.
  6. Sos espertos nominados depent garantire s’esclusividade de su traballu issoro pro sa Regione. In casu de dipendentes pùblicos o de s’iscola podent èssere ativados cumandos e mobilidade.

 

Artìculu 14

Àmbitu de aplicatzione in sas iscolas

  1. In su rispetu de s’autonomia iscolàstica e de sos disponimentos de sos cales a su decretu de su Presidente de sa Repùblica 8 martzu 1999, n. 275 (Regulamentu chi at normas in matèria de autonomia de sas istitutziones iscolàsticas, in cunforma de s’artìculu 21 de sa lege 59/1997), e de sos artìculos 138 e 139 de su decretu legislativu 31 martzu 1998 n°112 (Cunferimentu de funtziones e còmpitos amministrativos de s’Istadu a sas regiones e a sos entes locales, in atuatzione de su Cabu I de sa lege 15 martzu 1997, n°59) sas iscolas chi sunt in intro de sos Comunes delimitados in cunforma s’artìculu 3 indivìduant, in sa programmatzione de s’insinnamentu de sa limba sarda, finas ponende in contu su cuntestu sotziale in su cale si òperat, su modellu operativu de aplicare.
  2. Intro ses meses dae sa data de intrada in vigèntzia de sa lege presente, sa Regione, a cunsonu cun s’Ufìtziu Iscolàsticu Regionale, definit su pranu aplicativu de sistema cun sas articulatziones e ispetzifitzidades chi pertocant a sos òrdines e grados iscolàsticos diferentes indicados in artìculu 12, comma 2 e sustenet cun finantziamentos sas autonomias iscolàsticas chi detzìdent de impreare sa possibilidade de insinnare su sardu in oràriu curriculare e cun modalidade veiculare. S’insinnamentu de sa limba sarda est garantidu in s’àmbitu de sa cuota de flessibilidade de s’autonomia iscolàstica in oràriu curriculare.
  3. In sa programmatzione de s’insinnamentu de sa limba sarda dae banda de sas istitutziones iscolàsticas sunt postas sas modalidades didàticas chi leant comente modellu de riferimentu su mètodu fundadu subra s’aprendimentu veiculare integradu de sas limbas.
  4. In sas iscolas segundàrias de segundu gradu est promòvida sa programmatzione de s’insinnamentu de sa limba sarda in s’àmbitu de sos progetos de irrichimentu de s’oferta formativa de sas istitutziones iscolàsticas.
  5. Sa Regione, in sa fase de aplicatzione prima de sa lege presente, àplicat unu mètodu graduale e non impositivu, de difusione de s’insinnamentu de sa limba sarda. In custa punna, pro sas primas tres annualidades promovet progetos-pilotas in sas istitutziones iscolàsticas interessadas a isperimentare s’insinnamentu in oràriu curriculare de sa limba sarda e agiudat finas s’inserimentu de figuras professionales esternas tzertificadas pro s’insinnamentu de sa limba sarda.
  6. Sa Regione, a cunsonu cun sa Diretzione Regionale Iscolàstica, compilat unu Registru de sos espertos esternos de limba sarda de utilizare in s’insinnamentu curriculare e veiculare de su sardu in iscola cun su còmpitu de si nche pònnere a su costadu de su dotzente titulare chi non connoschet sa limba ogetu de insinnamentu.
  7. Sas Regione podet utilizare figuras tutoriales de espertos in s’àmbitu de sa programmatzione didàtica a cunsonu e acordu cun sa Diretzione Iscolàstica Regionale e cun sos sìngulos dirigentes iscolàsticos.

 

Artìculu 15

Sustegnu finantziàriu a sas iscolas e iscumprou

  1. Pro sas finalidades de sas cales a art. 13, comma 2, e de s’artìculu 14, sa Regione providet a su trasferimentu de finantziamentos a sas istitutzione iscolàsticas, subra sa base de su nùmeru de oras de insinnamentu e de s’impreu curriculare de sa limba sarda averguadas e comunicadas dae sa Diretzione Iscolàstica Regionale o dae cada sìngula autonomia. Sos trasferimentos finantziàrios, gestidos dae sas sìngulas istitutziones iscolàsticas, sunt destinados a sas ispesas pro sos dotzentes, finas esternos, impignados in s’atuatzione de sa lege presente, e pro sas ispesas organizativas de sas iscolas ebbia in mesura non prus arta de su 20 pro chentu de su finantziamentu. Custas resursas sunt utilizadas in su rispetu de sas normativas e de sos cuntratos de traballu in vigèntzia.
  2. Sa Regione sustenet finas cun interventos finantziàrios sas initziativas de sas cales a s’artìculu 14, comma 3 o 4.
  3. Su Comitadu tècnicu permanente pro s’insinnamentu de sa limba sarda òperat in sa Presidèntzia de sa Giunta Regionale. S’Assessore de s’Istrutzione Pùblica nde faghet parte de deretu paris a 5 espertos de didàtica de sa limba seberados dae s’Amministratzione Regionale e dae su Diretore Iscolàsticu Regionale.
  4. Sa Presidèntzia de sa Giunta, a cunsonu cun s’Assessore de s’Istrutzione Pùblica, intèndidu su Comitadu tècnicu permanente pro s’insinnamentu de sa limba sarda, subra sa base de sas rechestas individuadas annu pro annu, in collaboratzione cun s’Ufìtziu Iscolàsticu Regionale, proponet sas modalidades de aplicatzione de sa mesuras de sustegnu finantziàriu prevìdidas dae sas istitutziones iscolàsticas, valorizende cussas chi àplicant sos modellos de insinnamentu de sa limba sarda prus avantzados, in intro de unu cuadru plurilìngue, segundu s’istandard europeu.
  5. In collaboratzione cun sa Diretzione Iscolàstica Regionale, su Comitadu tècnicu permanente pro s’insinnamentu de sa limba sarda avèrguat e valutat annu cun annu, segundu modalidades cuncordadas, s’istadu de aplicatzione de s’insinnamentu e de s’impreu de sa limba sarda in sas istitutziones iscolàsticas, cun su balàngiu subra sas cumpetèntzias de sos istudiantes e sas respostas de sas famìlias.
  6. Sas iscolas sìngulas cuncurrent a averguare e a valutare annu cun annu s’insinnamentu e s’impreu de sa limba sarda tràmite sas atividades generales de verìfica e valutatziones acumpridas dae sas iscolas matessi.
  7. Sa Regione at a dare prioridade a sos finantziamentos pro cussas iscolas chi ant a impreare, comente base de s’insinnamentu, sas normas ufitziales de riferimentu de sa limba sarda.

 

Artìculu 16

Materiale didàticu

  1. Sa Regione sustenet sa produtzione de materiale didàticu, cun s’impreu de sas normas de riferimentu, pro s’insinnamentu de e in limba sarda, elaboradu segundu sas lìnias indicadas dae su comitadu tècnicu de su cale a s’artìculu 13.

Artìculu 18

Interventos de promotzione

  1. Sa Regione acumprit initziativas de informatzione e de sensibilizatzione indiritzadas a sas famìlias pro difùndere sa connoschèntzia de sos obietivos e de sas caraterìsticas de su pranu de introdutzione de sa limba sarda in su sistema iscolàsticu.
  2. Segundu sos disponimentos de sa lege 482/1999, sa Regione cuncurret a sustènnere sas initziativas de insinnamentu de sa limba sarda indiritzadas a sos adultos, ativadas dae sugetos pùblicos e privados, semper chi siant tzertificados, dae iscolas e dae àteros sugetos reconnotos.
  3. Sa Regione promovet cursos e initziativas ispetzìficas dedicadas a s’insinnamentu de sa limba sarda pro immigrados presentes in àreas delimitadas.
  4. Formas particulares de promotzione, acostiamentu e insinnamentu de sa limba sarda sunt ativadas pro sas populatziones de orìgine sarda residentes in fora de Sardigna e de s’Itàlia.
  5. Sa Giunta Regionale disciplinat sos rechisitos, sas modalidades e sos critèrios pro su sustegnu finantziàriu de sos interventos prevìdidos dae s’artìculu presente.

 

Artìculu 19

Insinnamentu voluntàriu de sa limba sarda

  1. A fines de favorèssere s’aprendimentu e s’impreu de sa limba sarda dae banda de sos tzitadinos, sa Regione promovet e sustenet s’atividade de voluntariadu pro s’insinnamentu de sa limba sarda.
  2. Pro sas finalidades de su comma 1 est istituidu su registru de sos voluntàrios pro s’insinnamentu de sa limba sarda.
  3. Podent èssere reconnotas che a voluntàrias sas persones de majore edade de limba materna sarda, o chi la connoscant a livellu C1, o chi diant proa de capatzidade ativa orale e iscrita de sa limba, chi declarent sa disponibilidade a fàghere a s’indonu, segundos modellos organizativos e cun modalidades operativas definidas dae sa Presidèntzia de sa Giunta Regionale, atividades diretas a difùndere sa connoschèntzia e s’impreu de sa limba sarda. S’ant a pòdere rimborsare sas ispesas.

 

Cabu IV

Interventos in su setore de sos mèdios de comunicatzione

Artìculu 20

Ràdiu e televisione

  1. Sa Regione sustenet sa produtzione de materiales audiovisivos in limba sarda cun sa punna de nde dare difusione màssima.
  2. In su setore televisivu, sa Regione sustenet sa produtzione e s’emissione de programmas in limba sarda. Su sustegnu est proportzionadu a sa cobertura territoriale e sas modalidades de inserimentu in su palinsestu. Sos fundos sunt impignados nessi pro su 75% in sa produtzione de su cale nessi su 60 pro chentu depet èssere realizada dae produtores indipendentes. Si sustenent finas sas produtziones veiculadas tràmite sa tv e sa ràdiu in Internet. Su sustegnu est proportzionadu a sas pertzentuales de programmas trasmìtidos in limba sarda e a cussoa produidos a contu pròpriu.
  3. Sa Regione sustenet sas emitentes radiofònicas chi trasmitint programas in limba sarda. Su sustegnu est proportzionadu a sa pertzentuale de programmas trasmìtidos in limba sarda e a cussos produidos a contu pròpriu.
  4. In s’àmbitu de sas cumpetèntzias suas sa Regione sustenet e favoresset sas emitentes televisivas e radiofònicas chi utilizant sa limba sarda in nessi su 25 % de sa programmatzione sua.
  5. In sos mèdios de comunicatzione audiovisiva de sa Regione est garantida una presèntzia adeguada de sa limba sarda. Sa Regione istìpulat cunventziones cun sa Rai e àteros sugetos pùblicos e privados a fines de ativare trasmissiones e programmas in limba sarda.
  6. Sa Regione promovet sa limba sarda tràmite una rivista sua periòdica, una ràdiu digitale e una web tv difùndida o tràmite sos sitos ufitziales de sa Regione e canales digitales satellitares gestidos dae privados in cunventzione.

Artìculu 21

Imprenta e àteras produtziones

  1. Sa Regione intzentivat e sustenet sas publicatziones iscritas totu in sardu. Sa Regione podet istipulare, finas, cunventziones cun domos editoras de cuotidianos e periòdicos de informatzione majore difùndidos in su territòriu chi garantint un’informatzione regulare in limba sarda.
  2. Sa Regione sustenet finas:
  3. S’editzione, sa distributzione e sa difusione de libros e publicatziones in formadu cartàtzeu, informàticu o multimediale totu in limba sarda.
  4. Sa produtzione e sa difusione de òperas tzinematogràficas, teatrales e musicales totus in limba sarda.
  5. In sas publicatziones periòdicas de sa Regione, in sos sitos web ufitziales, est garantida una presèntzia adeguada de sa limba sarda.

 

Artìculu 22

Internet e tecnologias noas

  1. Sa Regione intzentivat e sustenet sa presèntzia de sa limba sarda in s’àmbitu de sas tecnologias informàticas, mescamente in Internet, in formadu testuale e audiovisivu, cumpresas sas retzas sotziales de cada casta.
  2. Pro sas finalidades de sas cales a su comma 1, sa Regione sustenet cun mesuras adeguadas sa chirca, sa produtzione, sa cummertzializatzione e s’impreu de istrumentos informàticos e tecnològicos in limba sarda punnados a un’impreu curretu e normalizadu de sa limba.
  3. Sa Regione favoresset, in prus, s’impreu de sa limba sarda in sos sitos internet de sos entes pùblicos de sos cales a s’artìculu 6 e de sos sugetos privados a sos cales si reconnoscat una funtzione sotziale de giudu.
  4. Su finantziamentu est prioritàriu a sos sugetos pùblicos e privados chi impreant sas normas comunas de riferimentu.

  

Artìculu 23

Critèrios pro sos interventos in su setore de sos mèdios de comunicatzione

  1. Sa Giunta Regione, intesa sa Cummisione cunsiliare cumpetente, definit critèrios e modalidades pro s’atuatzione de sos interventos de sustegnu prevìdidos dae sos disponimentos de su Cabu presente, incluidos interventos chi pertochent relatziones cun sa RAI.

 

Cabu V

Interventos in favore de sos assòtzios e de s’acadèmia

Artìculo 24

Assòtzios, assòtzios econòmicos e acadèmia

  1. Sa Regione reconnoschet una funtzione ispetziale de servìtziu a sos sugetos pùblicos e privados chi acumprint un’atividade cualificada e sighida in su territòriu regionale pro sa promotzione e difusione de sa limba sarda e chi possedint istruturas istàbiles e de un’organizatzione adeguada o chi bantant meressimentos istòricos de promotzione de su bilinguismu.
  2. Pro sas finalidades de sas cales a su comma1, sa Regione sustenet cun finantziamentos ispetzìficos s’atividade de sos sugetos individuados cun deliberatzione dae sa Giunta Regionale.
  3. Sa Regione promovet sa creatzione de fundatziones e istitutos cun unu ruolu de primore in sa polìtica linguìstica, finas cun su sustegnu a persighire sas finalidades istitutzionales de valore iscientìficu artu in s’àmbitu de sa limba sarda. Sas finalidades de fundatziones e istitutos depent èssere punnadas a sas atividades de pranificatzione e normalizatzione linguìstica cun istandard operativos de livellu europeu.
  4. Sa Regione promovet e sustenet sa creatzione de cursos de insinnamentu, catedras, istùdiu, e finas chircas de e subra sa limba sarda in istitutziones acadèmicas foras dae su territòriu de sa Regione e de s’Itàlia. Su 70 pro chentu de sas initziativas depent èssere punnadas a s’impreu veiculare de sa limba in s’insinnamentu e sas publicatziones imprentadas e isparghinadas cun su sardu e s’inglesu.
  5. Sa Regione intzentivat sas impresas chi in sa comunicatzione aziendale e in sa promotzione cummertziale impreant sa limba sarda cun modalidades pròprias de sa pranificatzione e normalizatzione linguìstica.

 

                                                                                                  Cabu VI

Programmatzione e iscumprou de sos resultados

 

Artìculu 25

Pranu generale de polìtica linguìstica

  1. Su pranu generale de polìtica linguìstica est definidu de norma cada chimbe annos, intro un’annu dae su cominztu de sa legisladura, pro cunsighire sos obietivos chi sighint:
  2. Garantire a sos tzitadinos de limba sarda s’esertzìtziu de sos deretos linguìsticos;
  3. Promòvere s’impreu sotziale de sa limba sarda e s’isvilupu suo comente còdighe linguìsticu pretzisu pro totu sas situatziones de sa vida moderna;
  4. sena fàghere mai mancare su rispetu pro sas espressiones linguìsticas locales, persighire una polìtica linguìstica unitària tràmite su coordinamentu de sas atziones programadas dae àteros entes e istitutziones pùblicas e privadas;
  5. definire sas prioridades de sos interventos regionales in su setore de s’istrutzione;
  6. fissare critèrios e prioridades pro interventos in su setore de sos mèdios de comunicatzione e pro su sustegnu a sas realidades assotziativas;
  7. fissare critèrios e prioridades in totu sos àteros setores de sa polìtica linguìstica.

 

  1. Su Pranu est partzidu pro tipologias de sugetos. Pro cada tipologia sunt prevìdidas àreas ispetzìficas de interventu e, pro cada una de custas, progetos obietivos generales. Su Pranu definit, in prus, sas modalidades de valutatzione de sas initziativas acumpridas e sos istrumentos de iscumprou de sos resultados lòmpidos dae cada sugetu. Su pranu est aproadu dae sa Giunta Regionale, fata chi siat sa proposta de s’Assessore de sa Pùblica Istrutzione, intesa sa cummissione consiliare cumpetente.

 

Artìculu 26

Pranu annuale de sas prioridades de interventu

  1. In cunforma a su Pranu de su cale a s’artìculu 25 e ponende in contu sas disponibilidades de bilantzu, sa Giunta Regionale, fata chi siat sa proposta de s’Assessore de s’Istrutzione Pùblica, adotat annu cun annu su Pranu de sas prioridades de interventu, chi cuntenet sos obietivos de cunsighire in s’annu.
  2. Su Pranu de sas prioridades de interventu apostìvigat cales initziativas prevìdidas dae sa lege presente sunt giudicadas prioritàrias e cantas resursas sunt collocadas in cada setore o grupu de interventos.
  3. Su pranu de sas prioridades de interventu est acumpangiadu dae sos bandos chi li pertocant e inditat sas protzeduras pro sa presentatzione de sos progetos pro sos cales si rechedet su finantziamentu.
  4. A fines de garantire sa trasparèntzia, a su pranu sunt ligados finas sos critèrios de màssima pro sa valutatzione de sos progetos.
  5. Su Pranu depet èssere adotadu intro su 15 freàrgiu de cada annualidade finas si su bilantzu no est aproadu.

 

Artìculu 27

Pranos de polìtica linguìstica

  1. Sa Regione in totu sas articulatziones suas, sos entes locales e sos cuntzessionàrios de servìtzios pùblicos aproant cada chimbe annos, unu Pranu de polìtica linguìstica a fines de apostivigare, in cunforma de su Pranu generale de polìtica linguìstica de su cale a s’artìculu antepostu, sos progetos obietivos de cunsighire annu cun annu in s’àmbitu de cada àrea de interventu, cun iscadèntzias chi mai ant a pòdere barigare sa durada de su pranu matessi.
  2. Sa Regione, sos entes locales e sos cuntzessionàrios de servìtzios pùblicos prevìdint in sos pranos ispetziales de polìtica linguìstica s’adeguamento progressivu de s’organizatzione e de sas istruturas tècnicas pro dare atuatzione a cantu prevìdidu in su Cabu II.
  3. S’aprovatzione e s’aplicatzione coerente de sos Pranos Ispetziales de polìtica linguìstica costituint pro sos entes locale e pro sos cuntzessionàrios de servìtzios pùblicos cunditziones pro s’otenimentu de sos finantziamentos de sos cales a sa lege presente in sos annos imbenientes.

 

Artìculu 28

Ufìtzios de sa Limba Sarda

  1. Sa Regione sustenet cun interventos finantziàrios sos ufìtzios de sa limba sarda istituidos dae entes locales o uniones de entes locales e àteras amministratziones pùblicas territoriales e nde coordinat sas initziativas.
  2. Est istituidu unu registru regionale de sos operadores linguìsticos.
  3. Podent èssere iscritos a su Registru de sos ufìtzios linguìsticos sos chi ant unu curriculum de fama crara, o ant acumpridu custa atividade pro nessi duos annos o bator cun interrutziones e, sende chi ant custos rechisitos, connoschent sa limba sarda iscrita e faeddada nessi a livellu C1 de su Cuadru Comune de Riferimentu.

Artìculu 29

Setziada annuale de su Cussìgiu Regionale

Su Cussìgiu Regionale, una bia a s’annu, dèdicat una setziada a s’anàlisi de sas polìticas linguìsticas regionales fata chi siat una relata operativa dae banda de sa Giunta Regionale.

 

Artìculu 30

Cunferèntzia annuale de sa Limba Sarda

Sa Regione organizat cada annu sa Cunferèntzia regionale de sa limba sarda che a ocasione de verìfica de sos resultados cunsighidos e pro una cunfrontatzione democràtica cun totu sos operadores de su setore.

 

Artìculu 31

Limba sarda in sos cultos

Sa Regione sustenet initziativas de promotzione de s’impreu de sa limba sarda in sos cultos.

 

Artìculu 32

Promotzione linguìstica in sa sotziedade

Sa Regione sustenet s’impreu de sa limba sarda in sa sotziedade, in su mundu econòmicu, in cussu giurìdicu e isportivu e in totu sos campos de sa vida moderna finas cun campagnas promotzionales dedicadas.

 

conf stampa lege  6

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com