CORÒNGIU E CORRÀINE ABERINT A BILINGUISMU DEMOCRÀTICU

de Anzelu CanuIMG_0394

Su Movimentu Linguìsticu no est una seta: si su Bilinguismu Democràticu nde cheret èssere parte, sas ghennas sunt abertas. Semper chi chèrgiat traballare pro una norma, un’istandard e una limba”. Cun custas paràulas Pepe Coròngiu at comintzadu s’istèrrida de s’arresonu suo in pitzu a sa situatzione de su sardu, eris a borta de die in sa sala de su Cussìgiu Comunale (palàtziu de sos Iscolòpios in Pratza de Tzitade) de Aristanis, pro sa presentada de sos 40.000 lemmas o faeddos de su CROS, Curretore Regionale Ortogràficu Sardu. “Si s’ambiente e su territòriu sardu tenent bisòngiu de unu pianu paesagìsticu, gasi sa limba sarda tenet bisòngiu de una norma: podet agradare o nono, ma si sas règulas sunt craras e giustas, sunt bonas pro totus, ca amparant sos deretos de chie si siat”.

In su surcu de Coròngiu at caminadu fintzas Diegu Corràine acrarende chi una norma comente esistit in onni cosa depet esistere fintzas in sa limba sarda, sena chi custa andet a pistare sos pees a sas variantes locales. Antzis, s’istandard, dae sos dialetos, sutzat su late chi lu ismànniat e lu faghet crèschere in sa richesa lessicale: “Si su problema est abba/acua, ebba/egua, limba/lìngua chi si impitent ambos! E in ue est su problema?”

Sos interventos de Mariantonietta Piga e Micheli Ladu ant acraridu su traballu fatu dae sa Regione in custos ùrtimos annos (2007/2013), s’isperimentatzione de sa LSC fata in sos ufìtzios linguìsticos e in sos cursos de sardu veiculare in sas iscolas. Cristiano Bècciu at mustradu sas novidades de s’ùrtima versione, s’impreu chi nde podimus fàghere e sos profetos chi nd’at una limba chi s’est afortiende. Frantziscu Cheratzu e Massimeddu Cireddu ant ispricadu su ladus tècnicu de su CROS e comente ismanniare sa “piattaforma” pro mèdiu de tecnoletos e de sos limbàgios tècnicos e iscientìficos.

A s’agabbada de sa festa, s’assessora Claudia Firino at ispricadu de s’esseret agatada in unu mundu belle che nou pro issa; at pedidu duncas unu pagu de passèntzia. Li serbit unu pagu de tempus pro cumprenderet bene su chi b’at de fàghere e in ue ponneret sas manos in antis de comintzaret su traballu mannu. At promìtidu, a sa sala prena de gente, de chircare de fàghere intrare su sardu in sas iscolas e de addobiare, dae inoghe a pagu tempus, sos chi traballant in su territòriu.

Merie de festa, duncas, e cun unu bonu torracontu pro su movimentu linguìsticu. Est su chi nd’est essidu a pìgiu eris in Aristanis, cun sa mirada de Lionora a beneighere sas acontèssidas de sa limba sarda.

 (fotos de Anzelu Canu)

          IMG_0403   IMG_0416   IMG_0420 IMG_0421   IMG_0404     IMG_0440 IMG_0432 IMG_0457   IMG_0453

IMG_0390

 

Is cummentos sunt serrados.

shared on wplocker.com