$ardu

de Dario Piga dario piga2

Cantas bortas amus intesu frases tipu custas: “pro su sardu dinari non bi nd’at” o finas custa: “amus àteros problemas prus importantes de risòlvere” etc. etc. etc.

Custas duas frases sunt un’esempru de totu is pregiudìtzios chi a dolu mannu, in dies de oe, paritza gente sighit tenende e deo oe apo a chircare de meledare subra custa cosa chi pertocat su gastu de sas risorsas finantziàrias pùblicas.

Mi permito de informare a chie no l’ischit, chi deo so dotzente de sardu in sa Universidade de Brno (CZ) e chi cust’istitutzione pùblica, pagada dae sos contribuentes tzecos, pro ses o sete meses a s’annu mi intregat su dinari pro su traballu chi so faghende.

Su motivu printzipale de custa comunicatzione, est dèpidu a tzertas frases chi calicunu m’at naradu a pustis de sa detzisione dae parte de su Ufìtziu Limba Sarda, in su 2012, de àere promòvidu, a livellu finantziàriu, custu cursu e un’àteru traballu chi galu depet essire.

Sa crìtica, in àteras paràulas, est causada dae su dinari de sa RAS e non de su Guvernu tzecu, chi diat èssere su chi diat dèpere artziare sa boghe.

 

Carchi informatzione

Su cursu de sardu in custa Universidade est istadu abertu gasi duos annos a como, e durante custu tempus apo àpidu semper s’obietivu de ofèrrere a sos istudiantes isceti sa limba, ponende•ddos in una cunditzione de àere una cumpetèntzia bàsica de sa limba, ponende a un’ala tzertas cosas e sacrifichende finas cussos chi creo siant is aspetos culturales e finas prus cummertziales: traditziones populares e/o culinàrias o sa geografia etc.

In is letziones apo dadu ispàtziu isceti a is aspetos grammaticales e a is livellos vàrios de s’arresonu e est pro custu chi su cursu cumentzat cun 40 iscritos e cumprit cun pagu prus de oto o noe alunnos. Su cursu est abertu a is istudiantes Erasmus e a totu is chi sunt iscritos in custa Universidade, chi fatzant ispanniolu, frantzesu, italianu, catalanu, bascu o portoghesu, ma sa cosa prus interessante est chi is chi abbandonant su cursu giai dae su primu livellu, sunt is italianistas.

A livellu personale creo chi custu fenòmenu siat dèpidu a su pregiudìtziu chi ant is italianistas subra sa limba sarda, ca creent chi custa siat isceti formada dae unu lèssicu formadu dae paràulas italianas cun sa “u” finale.

 

Sos gastos

Su balàngiu meu pro custu traballu est comente sa mèdia de un’assegnu familiare de “povertà estreme”ca, naramus sa veridade, a sa Universidade tzeca l’importat isceti a ismanniare s’oferta educativa e no a fàghere su traballu chi diant dèpere fàghere sas universidades italianas in Sardigna!

A càusa de cust’allergia linguìstica de sos ateneos chi bi sunt in Sardigna, deo no apo leadu mai una positzione costrutiva cun custos e no lis apo fatu mai publitzidade pro fàghere in modu de mandare in Sardigna sos istudiantes chi disìgiant (o disigiaiant) de fàghere su progetu Erasmus. Ma in carchi manera calicunu est resèssidu a partire…

 

Erasmus

E faghimus duos contos: in custu ùrtimu annu sunt partidos a Sardigna gasi ses alunnos meos suta su progetu Erasmus e suta su Erasmus Training Agreement (ETA).

Sa durada de su primu podet èssere de 3, de 6 o de 9 meses e tenet un’agiudu finantziàriu de prus o mancu de 500 èuros/mese e in totu l’ant fatu bator alunnos.

Sa durada de su segundu est de 6 meses e tenet un’agiudu finantziàriu de unos 600 èuros/mese e l’ant fatu isceti duos alunnos.

Sos istudiantes chi faghent custos progetos si depent pagare s’afitu, sa lughe, sos gastos generales e sa vida (mandigare, bufare etc.)

Faghende una mèdia de tempus e de su dinari, si podet nàrrere chi sos chi ant fatu s’ETA ant pagadu s’afitu a una mèdia de 250/300 èuros/mese e ant gastadu dinari pro pòdere bìvere pro unu totale de 600 èuros/mese chi multiplicadu pro 6 dat: 3.600 èuros. Cunsideradu chi sos istudiantes fiant duos tocat a multiplicare 3.600 x 2= 7.200 èuros.

Su restu chi at fatu su progetu Erasmus est partidu cun 500 èuros e cun una mèdia de 6 meses (b’est chie nd’at fatu tres e chie nd’at fatu noe) e duncas 500 x 6(meses)= 3.000 èuros chi multiplicadu pro 4 (alunnos)= 12.000 èuros.

Como tocat a summare 7.200 + 12.000 e bos dat su totale de cantu costat a finantziare su sardu cun duos soddos.

 

Cunsideratziones personales (alunnos)

Mi permito de fàghere unu cunfrontu cun su collega meu catalanu chi traballat in sa matessi universidade. S’istipèndiu suo est pagadu dae s’istitutu Ramon Llull e s’obietivu suo est de garantire unu livellu bonu de connoschèntzia linguìstica in modu de dare sa possibilidade a TOTU sos istudiantes de catalanu de si perfetzionare in unu de sos cursos in Catalugna e de si leare su tzertificadu linguìsticu de connoschèntzia de sa limba catalana. Giai dae como si podet immaginare su giru de dinari chi custu òmine ponet in motu cada bia. Est de importu mannu a nàrrere finas chi custa sinergia chi b’est tra professores e istitutziones est dèpida a su fatu chi su catalanu est UNA limba chi s’impreat in cada situatzione in Catalugna, mancari cun sas complicatziones issoro. Custa cosa nos depet fàghere meledare subra s’importàntzia de àere una limba comuna finas in Sardigna.

Sos istudiantes chi sunt istados in Sardigna ant registradu sensatziones personales issoro chi si podent resùmere a dolu mannu in pagas frases:

A: cando apo naradu chi fia istudiende sardu in s’Universidade de Brno m’ant rispostu: “tu sei pazza”

B: so duos meses inoghe e no apo galu intesu una paràula de sardu nen in s’Universidade e nen in foras.

un’istudiante de sardu e de catalanu m’at naradu:

C: In S’Alighera m’ant naradu chi pro intèndere s’aligheresu depo chircare sa gente de una tzerta edade chi istat in tzertos bighinados… mi pariat comente chi essere istadu in su zoo chirchende animales in via de estintzione.

Depo ammìtere chi carchi cosa de positivu b’est istada, de calicunu chi s’at postu sa manu in su coro.
Cunsideratziones personales (meas)

Comente unu ladru chi intrat in una domo sena s’abbigiare de su màtzulu de dinari chi b’est subra sa mesa, gasi semus nois. Galu paret chi non resessimus a bìdere s’inimigu verdaderu de su sardu.

Bene, duncas a chie proponet traballos in cale si siat manera e mescamente in sardu.

Is cummentos sunt serrados.

shared on wplocker.com