Evangèliu segundu Giuanne [G 11, 1-45]

In cussu tempus, is sorres de Làzaru aiant mandadu gente a nàrrere a Gesùs: «Acò, su Sennore, su chi amas malàidu est». Posca àere intèndidu custu, Gesùs aiat naradu: «Custa maladia no at batire a sa morte, ma servit pro glorificare a Deus, de manera chi, pro mèdiu de custa, su Fìgiu de Deus siat glorificadu».

Gesùs ddos amaiat a Marta, a sa sorre cosa sua e a Làzaru. Cando aiat intèndidu chi fiat malàidu, fiat abarradu pro duas dies a in ue fiat. A pustis aiat naradu a is discìpulos suos:

«Torramus a bia de Giudea! ».

Cando Gesùs fiat arribadu, aiat agatadu a Làzaru sepultadu giai dae bator dies. Marta, intèndidu chi Gesùs fiat lompende, fiat andada a dd’addobiare; Maria imbetzes fiat abarrada sètzida in domo. Marta aiat naradu a Gesùs: «Sennore, si tue fias abarradu a inoghe, frade meu non fiat mortu! Ma finas oe isco chi cale si siat cosa tue as a pedire a Deus, Deus ti dd’at a cuntzèdere».

Gesùs ddi aiat naradu: «Frade tuo at a torrare a vida». Ddi aiat respòndidu Marta: «Isco chi at a torrare a vida in sa resurretzione de s’ùrtima die». Gesùs ddi aiat respòndidu: «Deo so sa resurretzione e sa vida; chie si siat creet in mene, mancari si nche morit, at a bivere; chie si siat creet in mene, non s’at a mòrrere in eternu. Tue dda crees a custa cosa? ». Ddi aiat respòndidu: «Eja, su Sennore, deo creo chi tue ses su Cristos, su Fìgiu de Deus, su chi benet in su mundu».

Gesùs si fiat commòvidu de manera profunda meda e aiat pregontadu: A in ue dd’ais postu? ». Ddi aiant naradu: «Su Sennore, bene a inoghe!». Gesùs aiat cumentzadu a prànghere meda. Aiant naradu is Giudeos: «Castia comente dd’amaiat!». Ma calicunu de issos aiat naradu: «Issu, chi at aberridu is ogros a chelu, non podiat otènnere chi issu non si nche mòrgiat?».

Tando Gesùs, galu commòvidu profundamente, fiat andadu a bia de su sepulcru: fiat una gruta e subra de custa fiat posta una pedra. Gesùs aiat naradu: «Bogade sa pedra! ». Ddi aiat respòndidu Marta, sa sorre de su mortu: «Su Sennore, faghet giai fragu malu: est a in ie dae bator dies». Ddi aiat naradu Gesùs: «Non t’apo naradu chi, si as a crèere, as a bidere sa glòria de Deus? ». Tando aiant bogadu sa pedra. Gesùs, pesadu is ogros suos aiat naradu: «Babbu, ti torro gràtzias ca m’as ascurtadu. Deo ischia chi m’ascurtas semper, ma dd’apo naradu pro sa gente chi mi istat a inghìriu, de manera chi creant chi tue m’as inviadu».

Narada custa cosa, aiat aboghinadu: «Lazaru, bene a foras! ». Su mortu si nche fiat essidu, is pees e is manos ligados cun fascas, e sa cara sua imboligada dae unu sudariu. Gesùs ddis aiat naradu: «Liberade.lu e lassade ci andet».

Medas Giudeos chi fiat bènnidos acanta de Maria, mirende totu su chi aiat fatu, creiant in issu».

(a incuru de Alessandro Dessì)

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com