Sa derrota de Sa Die de sos Migrantes imposta dae Firino

-de Antoni Ribichesu –

migrantes2_n

A is bator de eris a merie, in su foyer de su Teatru Màssimu de Casteddu s’est tentu s’addòbiu aparitzadu de sa Regione Sardigna pro festare sa Die de sa Sardigna chi ocannu sa Giunta at dedicadu a su tema de is migrantes. Migrantes sunt sos chi si nche sunt andados dae Sardigna,e migrantes sunt sos chi sighint a lòmpere in Sardigna.

S’addòbiu, ghiadu dae sa giornalista Paola Pilia, est cumentzadu cun su saludu in sardu de Antonina Scanu, diretora generale de sos benes culturales de sa Regione Sardigna. Pustis at sighidu s’assessora a sa cultura Claudia Firino chi at chircadu de ispricare sas resones de su seberu suo de dedicare sa Die a sos migrantes, sende chi sa cosa at fatu pesare polèmicas e dibatas in totu sa Sardigna.

Difatis su tema non est pràghidu pro nudda a sos sardos, non pro ite non siat de importu o non meresset atentzione, ma pro ite in sa Die diat a èssere de importu a ammentare su pro ite si festat custa die, a regordare sos acadessimentos de su 28 abrile 1794, cando sos sardos nch’ant bogadu sos piemontesos gherrende in pare. S’assessora, chi non s’est firmada a chistionare meda de sos fatos istòricos, at naradu chi in pagos ant cumprèndidu chi tenende unu passadu de emigratzione sos sardos, prus chi àteros, podent cumprèndere su chi sunt bivende oe sos migrantes chi sunt arribende in Sardigna.

migrantes3

Segundu issa sa Die podet e depet èssere custu puru, unu momentu chi potzat acapiare su passadu nostru cun su presente de issos. Pro custu sunt istados cumbidados a faeddare sardos chi istant foras de Sardigna e gente de àteros logos chi istat in Sardigna. Cun a palas una publitzidade manna de Eja tv, chi oramai non mancat mai a sas cosas aparitzadas dae sa Regione e chi aiat partetzipadu a sa Die de s’annu coladu dedicada a su màndigu, s’assessora at decraradu duncas chi est cuntenta de su sèberu suo e in su mentres de sas relatas at tentu prus de una borta s’ocasione de lu torrare a nàrrere cun fortza. “Sas paràulas e is contos chi so ascurtende – at naradu – sunt sa cunfirma chi amus fatu bene a seberare custu tema”.

Ocannu s’organizatzione dd’at fata, cun incarrigu dae sa Regione e una summa de 39.000 èuros, sa Exfor, un’agentzia formativa chi faghet cursos de formatzione professionale.

Pro cumentzare at faeddadu Serafina Mascia, presidente de sa Federatzione Assòtzios Sardos in Itàlia. At sighidu Giovanna Corda, disterrada in Bèlgiu, vitzesìndigu de su Comunu de Boussu, chi at contadu s’istòria de sa famìllia sua, de su mundu de is traballadores de is minas, mustrende fintzas su libru chi at iscritu a pitzu de s’emigratzione – “Gràtzias pro su cumbidu e chi potzo faeddo in sardu – at naradu – chi mancari crèschida faeddende su frantzesu, in domo mea si faeddaiat in sardu, duncas su sardu est sa limba materna pro mene”; pustis Enzo Cugusi, disterradu in Torino; Alexandra Porcu, presidente de su tzìrculu de is sardos de Berlino, chi aiat impromìtidu in facebook de fàghere unu meledu polèmicu a pitzu de sa limba sarda -sende chi est semper contra a sa limba comuna- ma in s’interventu suo, unu pagu dudosa e mesu in sardu e mesu in italianu, at naradu chi sa lsc “tocat a dda megiorare” e at chistionadu puru de sos problemas chi tenet sa Sardigna pro su turismu; pustis at chistionadu Alberto Cauli, unu giòvanu de 34 annos chi at giradu su mundu pro istùdiu e traballat immoe in s’Universidade de Auckland in Nuova Zelanda e cando sa giornalista dd’at preguntadu chi tèngiat sa punna de torrare a bìvere inoghe “No- at arrespustu- non bi penso mancu pagu pagu”.

Una màgine de una cunferèntzia de Clàudia Firino, assessore regionale de sa cultura

Cunferèntzia imprenta Sa Die 2014

Pustis Genet Woldu Keflay, mediadora linguìstica originària de s’Eritrea, chi istat in Casteddu dae su 1994 chi at contadu, fintzas pranghe-pranghe, de comente agiudat sos migrantes chi sunt arribende in custa ùrtimas dies; Mamadou M’Bengue, animadore culturale chi istat in Casteddu e at contadu de cando est lòmpidu in Sardigna e de comente s’intendat oe unu sardu beru. Ant sighidu Sandro Sarai chi at contadu comente est nàschidu su tzentru de documentatzione a pitzu de s’emigratzione sarda; Priamo Farris, chi at presentadu unu libru suo a pitzu de is disterrados de Ussana, sa bidda sua, e pro agabbare Mariangela Sedda chi at presentadu su libru “Oltremare”.

Prus pagu de trinta persones a ascurtare custos interventos. A s’agabbu est intervènnidu calicunu de su pùblicu comente Gianni de Candia de su “Messaggero sardo” chi at contadu de s’esperièntzia sua e de su traballu chi at fatu a pitzu de s’emigratzione de sos sardos, “isperemus -at naradu – chi custu tema non siat petzi pro sa die de oe ma si potzat sighire a nde resonare”. S’ispera nostra imbetzes est chi a sa Die de Sardigna si potzant dedicare àteras dies, sende chi custu addòbiu istitutzionale totu at fatu francu chi pertocare s’istòria de su pòpulu sardu in cussa die nòdida de su 28 de Abrile e totu s’istòria chi nde bènnida a pustis de cussa Die. Pro serrare sa Die, semper in su Teatru Màssimu, b’at istadu unu cuntzertu aparitzadu de sa “Compagnia Cantante” de Matteo Murgia.

Ma pagu gente in ie puru, non prus de chentu persones. De a veras pagu pro festare sa Die de su pòpulu sardu. In ue fiat duncas su pòpulu sardu? In totue ma de seguru no a cumpartzire cun sas Istitutziones custa letura de sa Die.

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com