Sa consulta sardu-corsicana traduida in sardu ufitziale

Cussìgiu Regionale

Cussìgiu Regionale e in artu a dereta Talamoni e Ganau, presidentes de sos parlamentos corsicanu e sardu

Su Cussìgiu Regionale at fatu fàghere una tradutzione in sardu de s’acordu interistitutzionale cun sa Còrsica firmadu su 28 abrile 2016 pro sa Die de sa Sardigna. La publicamus cun praghere sende chi ant inpreadu sa norma ufitziale de sa Regione Autònoma. Publicamus finas ca est s’ùnica initziativa, meressimentu de sos indipendentistas presentes in su guvernu regionale,  chi unu pagu at sarvadu una Die organizada male e pejus dedicada cun sa chistione de sos migrantes. Naramus puru chi custas fainas simbòlicas, si puru in sos annos colados si sunt impreadas meda, non sunt prus bastantes pro sa chistione linguistica. CSU at presentadu una proposta de lege orgànica pro sa limba sarda: chi siat aprovada e si fatzat una politica cuncreta.   

CONSÍGIU REGIONALE DE SARDIGNA
SA DE BÍNDIGHI LEGISLADURAS
N. 233
MOTZIONE COCCO Pietro – PITTALIS – DESINI – ANEDDA – RUBIU – ZANCHETTA – USULA – CARTA – DEDONI – COCCO Daniele Secondo subra sa costitutzione de sa Consulta interistitutzionale intre is assembleas rapresentativas de Sardigna e de Còrsica.

        SU CONSÍGIU REGIONALE

a pustis de s’atòbiu cun is rapresentantes de s’Assemblea de Còrsica fatu in Casteddu su 28 de abrile 2016,

AVERIGUADA sa boluntade a cumone de s’acarare a pitzu de su benidore de is natziones issoro etotu e de totu s’Europa, a tales de buscare e cumpartzire camineras a cumone chi piessinnent su megioru de sa vida de is tzitadinos issoro;

AMMENTADA s’amistade e sa punna a sa libertade e de sèberos lìberos de su pòpulu sardu e de cussu corsu, in prus chi is figuras istòricas e polìticas de Giuanne Maria Angioy e Pascale Paoli, chi fiant istados a tretu de inditare s’àndala de una soberania moderna, chi li deghet a is printzìpios fundadores de s’Europa de is pòpulos e a cussos chi piessinant su federalismu democràticu;

MANIFESTADU su cumbinchimentu a cumone, in tempos malos e foras de s’ordinàriu che a cussos de immoe, ue s’assentu econòmicu-sotziale de s’Europa est in crisi pro cajones de polìticas centralistas e de respàrmiu, su fraigu de una caminera polìtica cumpartzida diat pòdere èssere de importu mannu pro pesare s’atinu de is àteras natziones subra sa “dibata” a pitzu de sa balia de unu fraigu de una Europa chi no est prus fundada feti a pitzu de interessos econòmicos, ma finas subra sa “valorizatzione” de is pòpulos de Europa;

AVERIGUADU chi:
– finas tropu a fitianu ambas ìsulas ant ingurtidu a malagana sos sèberos de organismos foranos chi no ant postu in contu s’incùngia econòmica e sotziale in is territòrios, pondende a un’ala e belle istrechende is piessionnos issoro, e chi duncas ddoe at bisòngiu chi sa Sardigna e sa Còrsica s’afainent a tales de firmare custa costumàntzia a s’acentramentu de poderios dae banda de is organismos subranatzionales europeos;
– Sardigna e Còrsica, mancari chi tèngiant unu isbetu mannu pro more de unu sistema paesagìsticu chi non s’agatat in aterue, sunt intre de is regiones prus pòberas de Europa pro rèditu peròmine;

uid_1545dc19277_640_0

Pigliaru e Simoni, ghias de sos esecutivos sardu e corsicanu

CUMBINTOS chi sa sinergia intre de duas terras aici acanta e postas in unu tretu geogràficu istratègicu bisòngiet pro dare impèllida a is economias issoro etotu;

TORRADA A AFIRMARE sa boluntade polìtica a cumone de andare fache a formas adelantadas de acordu intre is ìsulas inghitzende dae s’esperièntzia cumpartzida de autonomismu e federalismu, cun sa punna de unu reconnoschimentu de su totu de s’insularidade dae banda de s’Unione europea, che a unu traste atzivu pro parare fronte a is desafios de sa globalizatzione e de sa cumpetitzione in is mercados mundiales, e poderare polìticas de crèschida e isvilupu, mescamente pro trasportos, energia e fiscu;

TORRADU A AFIRMARE in prus chi is sèberos de giudu pro s’isvilupu de su territòriu issoro etotu, che a cussos energèticos, a pitzu de sa mobilidade, a pitzu de s’isvilupu urbanu e rurale, non si potzant fàghere sena pònnere in mesu is regiones e sa populatzione;

TORRADU A AMMENTARE chì is àmbitos de autonomia chi ddis pertocat finas a immoe conchistados in sede natzionale tocat de ddos defensare e ismanniare pedende prus tretu de autoguvernu a is Istados italianu e frantzesu;

POSTU A CRARU chi su gastu in prus chi si depet aguantare in is ìsulas de Còrsica e Sardigna, cunforma a su Continente, podet èssere aparisadu finas cun regìmenes fiscale ispetziales, ammìtidos in sede europea e apostivigados in is Cartas autonomìsticas chi ddis pertocat;

corsicafrancia-151214081107

Còrsica, bìnchida de sos natzionalistas

LEADU IN CUNSIDERU chi, nointamas is sardos e is corsos apant paradu fronte cun balentia a is dominadores istràngios chi sèculu cun sèculu sunt arribados in is costeras issoro, su fraigu de istados-natzione in època moderna, e s’assentu issoro de su totu a pustis de is duas gherras de su Noighentos, no at lassadu a su pòpulu sardu e a cussu corsu, feti issos in Europa, de tènnere unu caminu naturale cara a s’autodetreminatzione;

TORRADU A AMMENTARE chi semper e cando non ddis si podet negare su de èssere natziones cun unu patrimòniu culuturale e linguìsticu issoro;

TORRADAS A AFIRMARE is resones de s’ispetzialidade istatutària e de s’identidade e torradu a mentovare su detadu de s’artìculu 22 de sa Carta de is deretos fundamentales, ue s’afirmat chi s’Unione respetat sa diversidade culturale, religiosa e linguìstica, in prus chi sa punna, inditada in su Tratadu de Lisbona, de s’afortiamentu de s’amparu e sa promotzione de su patrimòniu linguìsticu e culturale de s’Unione europea in totu sa diversidade sua;

LEADAS IN CUNSIDERU is cartas, is parres e is resolutziones de is istitutziones e de is organizatziones europeas, e prus a notu sa Carta europea de is limbas regionales e minoritàrias de su Consìgiu de Europa (5 santandria 1992); sa Declaratzione universale subra is deretos linguìsticos (1996); sa Cunventzione cuadru pro s’amparu de is minorias natzionales (1995);

seddaChJIwKIW4AATNnN

Talamoni e Sedda de su PDS

TORRADA A MENTOVARE sa resolutzione n. 301 subra is limbas de minoria, aprovada dae su Parlamentu europeu in sa sessione plenària de su 17-19 martzu 2010 chi invitat sas regiones a: a veriguare de ammaniare polìticas linguìsticas a tales de garantire una tutela e una promotzione adeguada de is limbas autòctonas presentes in su territòriu issoro; incoragiare unu impreu prus mannu de is limbas regionales o de minoria in s’àmbitu de s’insinnamentu, de s’amministratzione, de is mèdia, de s’economia e de sa vida sotzialeb; incoragiare su manìgiu bonu de is lìmbas regionales o de minoria pro is funtzionàrios de su setore pùblicu; pònnere finantziamentos adeguados, a tales de garantire s’oferta de unu insinnamentu de is limbas regionales o de minoria giai dae s’iscola materna; sustènnere sa creatzione de iscolas plurilingues, in ue s’insinnamentu in sa limba natzionale est crobadu a letziones fatas in una limba regionale o de minoria; promòvere s’impreu de is limbas regionales o de minoria in is mèdia locales e regionales e in sa vida sotziale e econòmica; promòvere is limbas regionales o de minoria pro more de unu sèberu mannu de atividades culturales, che a ispetàculos teatrales, mustras, festival literàrios e cuncursos canoros; incoragiare e promòvere is acordos transfrontalieros chi pertocant s’insinnamentu de is limbas e is cuncàmbios culturales, a tales de isvilupare sa cooperatzione econòmica transfrontaliera;

AFIRMADA sa boluntade de inghitzare unu caminu polìticu a cumone pro s’afortiamentu de is soberanias issoro finas pro mèdiu de s’aprovatzione de istatutos noos chi torrent a afirmare su ruolu de is assembleas eletivas de Sardigna e Còrsica comente parlamentos de su pòpulu sardu e de cussu corsu, torrende a leare dae unu ghetu modernu e europeista poderios, balores e libertades de is istitutziones antigas nostras, esempru biu de punna a sa libertade de is pòpulos nostros, chi in s’istòria feti sa fortza at pòdidu burrare;

LEADU ATU chi sa Sardigna e sa Còrsica, nointamas siant crobadas dae unu percursu istòricu parallelu, si pesset a sa conchista de is romanos, a sa dominatzione ispagnola, a su tributu mannu pagadu dae is pòpulos sardu e corsu in sa prima gherra mondiale, no ant fraigadu percursos polìticu-istitutzionales a cumone acumpridos;

Retratu de Pascale Paoli, eroe natzionale corsicanu

Retratu de Pascale Paoli, eroe natzionale corsicanu

LEADU IN CUNSIDERU chi su fraigu de unu percursu polìticu a cumone est destinadu a faddire si no est acumpangiadu dae s’interessamentu parallelu de is tzitadinos pro mèdiu de unu protzessu culturale cumpartzidu punnadu a ammadurare una amistade de pòpulu a tretu de nche barigare sa contingèntzia polìtica;

SUTALINEADA sa netzessidade de pònnere in parte is generatziones noas pro mèdiu de sa connoschèntzia, s’isparghinamentu e sa balorizatzione de sa limba, de s’istòria e de is traditziones locales, interessende is iscolas e s’universidade in progetos de chirca e divulgatzione;

TORRADOS A MENTOVARE is contributos de su Presidente de su Consìgiu sardu Gianfranco Ganau, de su Presidente de s’assemblea corsa Ghjuvan Guidu Talamoni, de is presidentes de is grupos polìticos de su Consìgiu regionale e de is presidentes de is grupos de s’Assemblea de Còrsica in s’ìnteris de s’atòbiu in premissa,

                                                                      delìberat

1) de aderire a sa nàschida de sa “Consulta sardo-corsa”, pro aprontare atos, documentos, e onni àtera faina cun sa punna de acumprire sos obietivos mentovados in premissa, e puru pro sa s’amparu e sa balorizatzione de is identidades de su pòpulu sardu e de su pòpulu corsu;

2) de inditare in is presidentes rispetivos de is assembleas regionales e in is presidentes de grupu de su Consìgiu regionale sardu e de s’Assemblea corsa, is cumponentes de sa Consulta chi a s’unanimidade at a dèpere aprovare in sa prima setziada su regulamentu pro su funtzionamentu suo e at a dèpere relatare a is assembleas respetivas subra de is atividades fatas e is obietivos acumpridos onni ses meses;

3) de dare mandadu a su presidente de su Consìgiu regionale pro chi, fatu chi siat s’acordu cun su Presidente de s’Assemblea de Còrsica, protzedat a sa convocatzione, intro e no ultres sessanta dies dae s’aprovatzione de sa motzione presente, de su primu atòbiu de sa Consulta sardu-corsa.

Casteddu, 27 de abrile 2016

f.du Cocco Pietro, Pittalis, Desini, Anedda, Rubiu, Zanchetta, Usula, Carta, Dedoni, Cocco Daniele Secondo

pro còpia cunforme SU CAPU SERVÌTZIU ASSEMBLEA

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com