Arbau ritirat sa lege Coròngiu e lassat s’initziativa a sa Giunta

Redatzione

IMG_9706

Efes Arbau at detzisu de ritirare dae sa prima cummissione sa lege chi aiat adduidu sa pròroga de su cumandu de Pepe Coròngiu in Regione. Gasi at fatu cumprèndere chi non si trataiat de una cosa personale sua e de su diretore lacunesu, ma de unu simple provedimentu achistiadu e de bonu sentidu. Como sa botza colat in su campu de sa giunta e de sa magioràntzia chi depet nàrrere sa sua sende chi su cumandu est sessadu su 16 de maju e chi su dirigente est torradu in Cuartu in ue at un’incarrigu de ruolu semper de dirigente. Sa lege comente fiat, duncas, non serbit prus a nudda. In medas narant chi sunt de acordu pro pònnere torra a Coròngiu, ma no essint a craru. Àlibi o timoria?   Ite at a fàghere sa Giunta? At a presentare un’àtera proposta? At a ativare una mobilidade? At a lassare sas cosas gasi sende chi mancari at in conca un’àtera sèmida e àteras professionalidades de pònnere a currère? A cada manera at a tocare a leare carchi initziativa pro ite est currende sa boghe chi si sunt mutzende sos finantziamentos e chi si cheret ghetare a terra sa polìtica linguìstica pro cuntentare sas universidades.

 

Inoghe in segus su testu de Arbau.

Custu mangianu (eris, ndr) apo retiradu sa proposta de lege pro cunsentire su cumandu in Regione de sos dirigentes de sos àteros entes. A èssere craros sa norma serbiat pro risòlvere unu problema burocràticu de su momentu chi non cunsentiat sa pròroga de su dirigente Pepe Coròngiu in sa diretzione de s’ufìtziu de sa limba e cultura natzionale. Custa pròroga diat èssere istada propedèutica a sa redatzione de su pianu triennale pro sa limba e sa cultura natzionale e a sa detzisione, a segus de sa redatzione de su pianu, de cale dirigente assentare in su ruolu-ghia. Pro nos cumprèndere: si sa lìnia de sa polìtica fiat istada sa de un’ùnicu còdighe linguìsticu, sa persone giusta, pro s’ùmile pàrrere meu, diat èssere istada Pepe; in casu de càmbiu de lìnia e de una torrada a s’idea chi sos sardos no ant una limba ma medas dialetos, diat èssere istadu netzessàriu individuare un’àtera figura. Custu però, finas a su sèighi de maju, cando diat èssere istadu possìbile prorogare su cumandu. Como custa norma non serbit e duncas la retiro.

Ite fàghere? Creo chi siat ùtile chi sa Giunta (lu imponet sa lege e su cabu) nàrgiat sa sua in mèritu a su tempus netzessàriu pro torrare a iscrìere su pianu triennale e chi sa majoria chi guvernat in cussìgiu apat una positzione crara a pitzu de su chi cheret fàghere. Sa positzione mia, chi balet unu finas in sa Base, est nòdida ma s’ùnica cosa chi su movimentu nostru at a pedire est chi su pianu siat iscritu pro mèdiu de unu protzessu democràticu in sos territòrios cun unu acreditamentu in internet e pùblicu de totus sos interessados. Craru pro sos òmines de lege. Finas cun passàgios de lege in s’osservatòriu e in cummissione, ma mescamente cun su pòpulu chi faeddat sa limba natzionale.

Is cummentos sunt serrados.