Nèbida #1

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Nèbida” de Miguel de Unamuno y Jugo traduida in sardu dae Giovanni Muroni e publicada dae Condaghes in su 2011 (colletzione Àndalas).

Cando fiat essidu a sa ghenna de domo sua, Augusto aiat illonghiadu su bratzu destru, cun sa manu a parma in giosso e aperta, e a ogros a chelu fiat abarradu un’iscuta firmu in custa positzione istatuària e augusta. 

Isposòriu de sàmbene #1

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Isposòriu de sàmbene. Tragèdia in tres Atos e sete Cuadros” de Federico García Lorca traduida in sardu dae Giovanni Muroni e publicada dae Condaghes in su 2013 (colletzione Àndalas).

Mama – Chie tenet unu caddu como, chie tenet unu caddu? Chi ddi dao totu su chi tèngio, sos ogros e finas sa limba… Boghe – Inoghe nche nd’at unu.

Mama – (A su fìgiu) Bae! In fatu! (Essit cun duos pitzocos). Nono. No andes. Cussa gente istat pagu a ochìere… nono, bae, e deo in fatu!

Babbu – No at a èssere issa. Mancari s’est ghetada in sa chisterra.

Mama – A s’abba si ghetant sas onestas, sas lìmpias; cussa nono!

Federatzione Sarda de Fùbalu: Cheratzu responsàbile de sas limbas

S’editore Frantziscu Cheratzu

FINS – Federatzione Isport Natzionale Sardu at donadu s’incàrrigu de Responsàbile Limbas a Frantziscu Cheratzu, mere de sa domo editora Condaghes, e dae semper impignadu in sa valorizatzione de su Sardu. Frantziscu Cheratzu, chi est nàschidu in Ilartzi, ma at passadu sa pitzinnia in Austràlia, e tenet duncas comente limba-mamma fintzas s’inglesu, at a tènnere sa responsabilidade de seberare is inditos generales de sa comunicatzione de FINS in is limbas sarda, inglesa e italiana, ma fintzas in is àteras limbas sardas comente s’aligheresu, su tabarchinu e su gadduresu.

«FINS bolet chistionare de isport e de Sardigna a totu is sardos e a totu su mundu – at cummentadu Gabrielli Cossu, presidente de FINS – e pro cussu amus seberadu de impreare su sardu e s’inglesu, impare cun s’italianu pro sa comunicatzione nostra, e Frantziscu Cheratzu s’at a agiudare a portare a in antis custu sèberu.»

«Sa comunicatzione est un’elementu de importu mannu in is atividades de FINS – at naradu Frantziscu Cheratzu – non solu pro organizare is eventos, ma fintzas pro si fàghere reconnòschere. Pro custu amus a impreare medas lìnguas, non solu cussas chi serbint pro chistionare cun totu is persones de cada logu de sa Terra, ma fintzas cun sa nostra. E sa limba nostra at a rapresentare sa Sardigna e is sardos in su mundu.»

Intre is primos progetos chi su Responsàbile Limbas at a portare a in antis, unu glossàriu de is tèrmines tècnicos/isportivos de sa Federatzione e una presentada de sa Sardigna, de s’isport sardu e de FINS chi at a acumpangiare is delegatziones sardas in is addòbios internatzionales.

«FINS bolet chistionare in manera dèchida – at sighidu Cheratzu – e amos a èssere abertos a totus is contributos de totus is sardos pro faeddare de isport. Sa responsabilidade mia at a èssere cussa de agiudare totu sa Federatzione a sighire is règulas chi si serbint pro traballare mègius. Duncas amus a sighire una manera ùnica de iscrìere in totu is comunicatziones ufitziales nostras.»

«A Frantziscu su benebènnidu de totu FINS – at serradu Gabrielli Cossu – Cun s’agiudu suo semus seguros chi amus a èssere bonos a contare s’isport sardu in Sardigna e in su mundu.»

 

leadu dae su giassu de sa FINS

Bìculos de literadura #50 (Tilda de Reni, atora)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Tilda de Reni, atora” de Antonio Corsarcata publicada dae NOR in su 2014 (colletzione Isteddos).

Vilassar de Mar, El Masnou, Monsolís, Badalona. Su trenu curreit paris cun sa praja, serenende∙la casi. Sas biddas fiant minores, marinas, cun istatziones balneares e barracheddas. Arnau si bentuleit cun su sombreri de vìmine. No aguantaiat prus su caldu e proeit a si distràere legende sa biografia de Oscar Wilde.

Bìculos de filosofia #50 (Sa morte austera)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Sa morte austera” de Pere Coromines y Montonya traduida in sardu dae Antoni Arca e publicada dae Condaghes in su 2011.

Deo t’apo a nàrrere chi su coro si m’est oprimende, e chi una potentzialidade ispirituale, residente in intro meu, si bortat avolotende contra a s’abusu de una filosofia frita e intelletuale, sestada a subra de giogos de paràulas, chi isfigurant sa realidade a suta de s’aparèntzia de una lògica incontrastàbile.

Bìculos de literadura #50 (Domo de Jordi)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Domo de Jordi” de Antoni Arca publicada dae NOR in su 2017 (colletzione Isteddos).

Custu pensat Crara, ma deo non mi lu creo. Custu de s’òmine chi passat dae mama a fìgia no est contu de psicologia ma de normalidade. Semper est istadu gasi, s’òmine chircat cantas prus mugeres si podet cojuare, e sas mugeres chircant s’òmine cun mugeres meda, ca custu est signale de fortza e richesa. Tando, sas gatias, cando chircant unu maridu nou, l’oferint finas sas fìgias issoro giòvanas pro lu cumbìnchere a si cojuare.

Su sardu, bene culturale ismentigadu dae sas amministratziones (finas indipendentistas)

-de Domitilla Mannu –

Domitilla Mannu in una manifestatzione culturale

Apo lègidu de unu sìndigu de sa Marmilla chi est fatende unu dissignu de importu pro s’amparu de sos benes archeològicos de su logu chi amministrat. Deo prètzio meda sos amministradores chi tenent custa sensibilidade.

 

So pensende chi est cosa de profetu mannu chi sos sìndigos amparent cun atziones cuncretas sos benes culturales nostros chi sunt medas e chi, a s’ispissa e non semper pro ignoràntzia, sunt lassados a su peresse ca pro los tenner contu bi cheret dinari meda e sas amministratziones comunales, a dolu mannu, de dinari nde tenent pagu.

 

So pensende puru chi b’at unu bene culturale de importu mannu chi sas amministratziones podent amparare e sena b’ispèndere meda, antzis a segundu de s’ocasione fintzas nudda; custu bene est sa limba nostra chi intamen est posta a banda e ismentigada siat in su fàghere fitianu de sas amministratziones e siat in sas manifestatziones chi ammaniant pro ammentare pessones de importu o in cuddas chi ponent in mustra bellesas, artes, fainas de sa traditzione chi sunt frutu de una cultura chi nde benit dae tempos tesanos e chi, tocat semper a l’ammentare, s’est tramandada faeddende cussa limba maletratada chi at dadu su nòmene a cussas prendas chi como sunt bènnidas a èssere detzi che produtos calesisiat cun nòmenes istropiados de bèndere sena tantos impèigos linguìstìcos.

 

Presentada de su Don Chisciote in Tàtari, 2016. Pepe Coròngiu e Domitilla Mannu

So pensende chi calecune de bois, legende custas rigas, at a pensare chi, cun totu su chi est capitende e cun sas eletziones imbenientes b’at àteru de ite nàrrere, e custu est beru. Sa polìtica est cosa de importu e tocat a nde faeddare; in custu logu est unu arrejonamentu fitianu chi pesat in boleos sas pessones gai comente capitat cun sas chistiones chi pertocant sa limba nostra, ca sa chestione de sa limba est una chistione politica; lu nareit unu sardu connotu in totu su mundu; mentovadu meda ma pagu ascurtadu.

Domitilla Mannu

Bìculos de literadura #49 (Tilda de Reni, atora)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Tilda de Reni, atora” de Antonio Corsarcata publicada dae NOR in su 2014 (colletzione Isteddos).

 Arnau aiat leadu in totu a su giaju e a su babbu, finas su nùmene, totus tres fiant Arnau. Dae minore aiat bidu traballende sa lana e sas traballadoras. Pro mala sorte no aiat eredadu benes. Giaju a babbu fiant interrados e li mancaiant. Su giaju fiat su prus òmine ricu de su campusantu. Su babbu nono. 

 

Bìculos de filosofia #49 (Sa morte austera)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Sa morte austera” de Pere Coromines y Montonya traduida in sardu dae Antoni Arca e publicada dae Condaghes in su 2011.

 No aende un’àtera bida, no b’at àteru fràigu pro sa carre nostra, nen pro s’ispìritu nostru, nen pro sa figura nostra, e sunt fintziones fantasmagòricas s’Hade de sos antigos, su Tiau de sos egìtzios, su Xeol de sos giudeos e s’Inferru de sos cristianos. 

Bìculos de literadura #49 (Domo de Jordi)

Sèberos de Sarvadore Serra leados dae s’òpera “Domo de Jordi” de Antoni Arca publicada dae NOR in su 2017 (colletzione Isteddos).

De seguru, de nàschere no l’as detzisu tue, e mancu babbu tuo, ma mancu deo, in fundu in fundu. Est capitadu e deo l’apo atzetadu, mentras babbu tuo nono. Non chèrgio ischire nudda de te, finas a cando no as a èssere tue matessi a mi lu chèrrere nàrrere. Pro custu no apo chertu ischire mancu si ses òmine o fèmina. Mi l’as a nàrrere a sa nàschida tue matessi.

Sa limba de sa Repùblica de Kazakstan

   –    de Sarvadore Serra   –

Sa limba kazaka faghet parte de su grupu kipchak  de sos  limbàgios tùrchicos. S’assimìgiat meda a su nogai, a su kyrgyz e a su karakalpak. Est sa limba ufitziale de sa Repùblica de Kazakstan.  Est una limba minoritària de importu in sa Prefetura Autònoma de Ili Kazak    in Xinjiang, Tzina,  e in sa Provìntzia Bayan-Ölgii   de Mongòlia. La faeddant fintzas in sa ex   Unione Soviètica (pagu prus o mancu 472.000 in Rùssia , cunforma a su tzensimentu de su 2010), in Afghanistan, in Iràn, in Turchia e in Germània.

Comente àteras limbas tùrchicas, su kazaku est  una  limba aglutinante, e tenet su fenòmenu de s’ armonia vocale.

In su mese de santugaine de su 2017, su presidente kazacu Nursultan Nazarbayev at decretadu chi, dae su 2025, su guvernu at a colare dae s’impreu de su  tzirìllicu a s’ alfabetu latinu. Issu etotu, su 19 de freàrgiu de su 2018, at firmadu un’emendamentu a su decretu de santugaine 26, 2017 N. 569 : “Tradutzione  de s’alfabetu kazaku dae su tzirìllicu  a sos caràteres latinos.” . S’alfabetu acontzadu tenet Sh e  Ch pro sos sonos kazacos “Ш” e “Ч” e nche bogat s’impreu de sos apòstrofos

Distributzione geogràfica

Sos chi faeddant in kazaku sunt ispainados in unu territòriu mannu chi andat dae su Tian Shan a sa costa otzidentale de su Mare Càspiu. Su kazaku est sa limba ufitziale de Istadu de su Kazakstan, cun unos 10 milliones  de faeddadores (a su chi resurtat dae su  CIA World Factbook  subra de sa populatzione  e sas pertzentuales de sos chi faeddant in kazaku). In Tzina, prus de unu millione de pessones de etnia kazaka  e de faeddadores de kazaku istant in sa  Prefetura Autònoma de Ili Kazak     in su Xinjiang.

 

Sistema de iscritura

 Sos documentos  antigos prus connotos de sas limbas relatzionadas cun su kazaku  sunt iscritos  cun s’ alfabetu tùrchicu antigu, finas si si pensat chi non totu custas variedades sunt predetzessoras diretas  de su kazaku.  Su kazaku modernu,  chi nche torrat pagu prus o mancu  a milli annos a como, l’iscriant  cun s’ alfabetu àrabu finas a su 1929, cando sas autoridades sovièticas ant introduidu  s’ alfabetu latinu, e pustis su tzirìllicu in su 1940.  Presentende  unu disinnu istratègicu in su mese de abrile de su 2017, su presidente kazaku Nursultan Nazarbayev at descritu su sèculu 20 comente su tempus chi sa “sa limba e sa cultura nostras sunt istadas devastadas.” Nazarbayev at ordinadu  a sas autoridades kazakas  de ammaniare un’alfabetu latinu pro s’agabbu de su  2017, a manera chi sa limba esseret pòdida torrare  a s’iscritura latina  dae su 2018. In su  2018, su kazaku est resurtadu iscritu  in tzirìllicu  in Kazakstan e  Mongòlia, e a sa latina in Kazakhstan, cando chi prus de unu millione  de faeddadores in Tzina impitant un’alfabetu derivadu dae s’àrabu chi s’assimìgiat a su chi si impreat  pro s’ uyghur. Su 26 de santugaine de su  2017,   Nazarbayev at publicadu su decretu presidentziale n. 569 pro su passàgiu  a s’alfabetu latinu e at ordinadu chi sa transitzione  esseret cumpletada in su 2025, una detzisione leada  pro enfatizare sa cultura kazaka  a pustis de su tempus  de su guvernu sovièticu, e pro agiuare s’impreu  de sos dispositivos digitales. Ma cando a sa prima ant detzisu de pònnere  un’ortografia cun sos apòstrofos, chi rendiat prus difìtzile a impitare sos motores de chirca e a creare testos iscritos, gente meda s’est neghidada.  S’alfabetu l’ant cambiadu  s’annu a pustis  cun su decretu presidentziale n. 637 de su 19 de freàrgiu de su 2018 e in càmbiu de sos apòstrofos  ant postos sos sinnos diacrìticos e sos digramas.

Custu est su matessi testu cun sos alfabetos diferentes, e sa tradutzione in sardu

Alfabetu tzirìllicu

Alfabetu latinu

Alfabetu àrabu

Testu in sardu

Барлық адамдар тумысынан азат және қадір-қасиеті мен құқықтары тең болып дүниеге келеді. Адамдарға ақыл-парасат, ар-ождан берілген, сондықтан олар бір-бірімен туыстық, бауырмалдық қарым-қатынас жасаулары тиіс.

Barlyq adamdar týmysynan azat jáne qadir-qasıeti men quqyqtary teń bolyp dúnıege keledi. Adamdarǵa aqyl-parasat, ar-ojdan berilgen, sondyqtan olar bir-birimen týystyq, baýyrmaldyq qarym-qatynas jasaýlary tıis.

بارلىق ادامدار تۋمىسىنان ازات جانە قادىر-قاسيەتى مەن كۇقىقتارى تەڭ بولىپ دۇنيەگە كەلەدى. ادامدارعا اقىل-پاراسات، ار-وجدان بەرىلگەن، سوندىقتان ولار ءبىر-بىرىمەن تۋىستىق، باۋىرمالدىق قارىم-قاتىناس جاساۋلارى ءتيىس.

Totu sos èsseres umanos naschent lìberos e eguales   in dinnidade e deretos. Issos sunt dotados de resone  e de cussèntzia,  e depent operare sos unos cun sos àteros  cun ispìridu de fraternidade.

Ligàmenes:

https://en.wikipedia.org/wiki/Kazakh_language

https://ca.wikipedia.org/wiki/Kazakhstan

https://it.wikipedia.org/wiki/Lingua_kazaka

BGN/PCGN romanization of Kazakh

Turkic languages

Kazakh literature

Languages of Kazakhstan

Informació sobre la llengua dels kazakhs i el territori.

Qazaqša

Lingue turche