Evangèlios e religione

Retratu ideale de Gesus

S’incipit de s’Evangèliu de Giuanne

(tradutzione de Alessandro Dessì) S’incipit de s’Evangèliu de Giuanne, unu de is testos fundamentale pro is protocristianos, si narat finas Innu a su Logos, chi in limba grega cheret nàrrere “paraula” (“verbus” in latinu). Is istudios contemporaneos de esegesi sunt cuncordes cun sa tesi chi custu fiat istadu una segunda […]

Retratu ideale de Gesus

Su Credo bortadu in sardu

Su Creo (o sìmbulu) niceno-costantinopolitanu est sa fòrmula de fide in s’unitzidade de Deus, difùndida in sa cristianidade dae su Primu contzìliu de Nitzèa (325) e a su cale fiant istados aciunghidos ampramentos, pertocantes primariamente s’Ispìritu Santu, cun su primu contzìliu de Costantinòpoli (381). Fiat istadu redigidu a coa de […]

Retratu ideale de Gesus

“Chie sighit a mene, non si ghiret a segus”

De XIII domìnigas de su tempus ordinariu Evangèliu segundu Luca [Lc 9, 51-62] Mentres chi fiant acanta de si cumprire sas dies in sas cales diat èssere elevadu a su chelu, Gesùs aiat pigadu sa detzisione firma de si pònnere in biàgiu a bia de Gerusalemme e aiat mandadu missos […]

Gesus Cristos in su film de Zeffirelli

Sa gente chie narat chi Deo sia?

De doighi domìnigas de su tempus ordinàriu Evangèliu segundu Luca [Lc 9, 18-24] Una die Gesùs s’agataiat in unu logu ispèrdidu, preghende. Is discìpulos fiant cun issu, e issu dd’aiat postu custa pregonta: «Is trumas de gente, chie narant chi deo sia? ». Pedru dd’aiat respòndidu:   «Giuanne su Batiadore; àteros […]

Miràculu de Gesus

S’Evangèliu in sardu. Gesus resùscitat unu mortu

de X domìnigas de su tempus ordinàriu Evangèliu segundu Lucas [Lc, 7, 11-17] In cussu tempus, Gesùs fiat andadu a una tzitade chi si naraiat Nain e cun issu fiant caminende sos discìpulos suos, e una truma manna. Cando fiat lòmpidu a curtzu a sa gianna de sa tzitade, acò, […]

Pane e pische

Corpus Dòmini. Cando Gesus aiat moltiplicadu pane e pische

Solennidade de su Corpus Domini Evangèliu segundu Luca [Lc 9, 10-17]  In cussu tempus, Gesùs aiat cumentzadu a chistionare a sas gentes subra su rennu de Deus e a sanare is chi fiant fertos dae maladias. Sa die fiat cumentzende a acabbare e is Dòighi ddis fiant acostiados narende: «Lassa.dda […]

Gesus Cristos in su film de Zeffirelli

S’Evangèliu in sardu. Deus ghiat a sa beridade

Evangèliu segundu Giuànne [G 16, 12-15] In cussu tempus, Gesùs aiat naradu a is discìpulos suos: «Apo ancoras de bos nàrrere medas cosas, ma pro immoe non seis prontos pro nde poderare su pesu. Cando at a lòmpere Issu, s’Ispìritu de sa veridade, bos at a ghiare a sa veridade […]

S’Evangèliu in sardu. Sa Pentecoste

S’Evangèliu in sardu. Sa Pentecoste

Pasca manna frorida o de Pentecòste Dae s’Evangèliu segundu Giuanne [Gv 14,15-16.23-26] In cussu tempus, Gesùs aiat naradu a is discìpulos suos: «Si mi diais amare, ais a osservare a is cumandamentos meos; e deo apo a pregare a su Babbu e Issu bos at a donare un’àteru Paràclitu, a […]

S’Evangèliu in sardu. Ascensione de su Sennore

S’Evangèliu in sardu. Ascensione de su Sennore

Evangèliu segundu Luca [Lc 24, 46-53] In cussu tempus, Gesùs aiat naradu a is discìpulos suos: «Aici istat iscritu: su Cristos at a patire e at a risòrgere dae sos mortos sa de tres dies, e in su nùmene suo ant a èssere predicados a totu sos pòpulos sa cunversione […]

S’Evangèliu in sardu. Sa paghe de Gesus a is discìpulos

S’Evangèliu in sardu. Sa paghe de Gesus a is discìpulos

Sa de VI domìnigas de Pasca Manna Evangèliu de Giuanne [14, 23-29] In cussu tempus, Gesùs aiat naradu [a is discìpulos suos]: «Si unu m’amat, at a respetare su faeddu cosa mea e su Babbu meu dd’at a amare e nois amus a lòmpere a issu e amus a otènnere […]

Gesus Cristos in su film de Zeffirelli

S’evangèliu in sardu. Gesus dat su cumandamentu de s’amore

Sa de V domìnigas de Pasca manna Evangèliu segundu Giuanne [Gv 13,31-35] Cando Giùda fiat èssidu, Gesùs aiat naradu: «Imoe su Fìgiu de s’òmine est istadu glorificadu in issu. Si Deus est istadu glorificadu in issu, Deus e totu dd’at a glorificare dae parte sua e dd’at a glorificare luego. […]