Retzimus e publicamus cun praghere custa nota in sardu dae banda de su partidu indipendentista ProgRes.
Is dimissiones friscas de sa Ministra de s’Isvilupu Econòmicu de su Guvernu italianu ant postu a craru – in casu bi nde esseret galu bisòngiu – de s’ammesturìtziu mannu intre sa polìtica italiana e is lobby de su petròliu e de s’energia chi, oramai a cada livellu, parent fàghere lege in is sèberos de isvilupu energèticu.
Aici comente su guvernu italianu non si podet tirare agoa, fintzas in s’ìsula nostra amus dèpidu sutastare pro annos a su tristu ispetàculu de amministradores e guvernantes prontos a s’incruare in antis de is rechestas de is Moratti o de is Ravelli de su tempus.
A intro de custu cuntestu disisperosu, su 17 de Abrile fintzas is tzitadinos sardos ant a èssere tzerriados a s’esprìmere a pitzus de su Referendum pro is trivellatziones off shore pedidu dae noe consìgios regionales – fintzas cussu sardu – a pitzus de sa durada de is cuntzessiones de coltivatzione petrolìfera a intro de s’àrea de is 12 mìllias marinas.
Sa pregunta, est bene a ddu nàrrere sùbitu, non pertocat in manera direta is costas de sa Sardigna, ma nos si tocat a su pròpiu in manera direta giai ca connoschimus sa positzione geogràfica nostra e is apetitos chi galu oe bi sunt a giru de su mare nostru. Non si depimus difatis iscarèssere ca sa Zona marina “E” individuada dae s’Istadu italianu comente zona bona pro is chircas petrolìferas, posta a nord-ovest de is costas sardas, est ogetu de interesses dae parte de sa sotziedade norvegesa TGSNopec.
Is prataformas interessadas dae su referendum sunt 92, postas prus che totu in su Mare Adriàticu e in su Canale de Sitzìlia, de custas 48 sunt funtzionantes, 39 bogant gas e isceti 9 bogant petròliu. In totu, a fàghere is contos bene e castiende is datos donados dae su Ministeru de s’Isvilupu Econòmicu etotu, semus chistionende de tzifras chi sunt prus o mancu su 2,1% de sa produtzione totale italiana de gas e de su 0.8% de sa produtzione petrolìfera.
Nùmeros chi faghent a rìere, chi diant a bastare a solas a fàghere rùere is obbietziones a pitzus de sa possìbilidade de isparèssida de is postos de traballu in su setore o de un’improbàbile mancàntzia de forniduras energèticas in casu de bìnchida de su eja.
Dae su puntu de vista nostru, su tema beru de su referendum est de su totu polìticu e pertocat is sèberos de polìtica energètica chi depent èssere portados a in antis dae su Guvernu Italianu, e fintzas dae is rapresentantes suos in Sardigna.
E inoghe intrant in giogu is vàrios rapresentantes polìticos sardos chi in is ùrtimos meses si sunt postos che a defensores de s’ambiente, pro primu su presidente de su Consìgiu Regionale Gianfranco Ganau: dae isponsor mannu de s’ENI pro sa chìmica birde totu in una borta ambientalista a tipu Greenpeace, a cale de is duos Ganau depimus crèere?
Già, ca nointames su tentativu mannu de si pintare de birde dae parte de is rapresentantes de su PD sardu, est a beru difìtzile ismentigare s’aprovatzione de su revamping de s’inchinigiadore de Tòssilo da parte de sa Giunta, o de su mudìmene totale de Pigliaru e Ganau a pitzus de is progetos de trivellatzione on-shore chi pertocant sa Sardigna, pro primu cussu de su Progetto Eleonora de sa Saras.
Bistu su tempus coladu, tenimus dudas chi potzant lòmpere positziones craras a pitzu de custu tema, pròpiu ca bi sunt dae semper cussos ligàmenes polìticos istrintos intre is lobby de su petròliu e is rapresentantes de su partidu de guvernu prus mannu, siat in Itàlia che in Sardigna, e chi s’iscàndalu acontèssidu immoe-immoe in Roma est isceti s’ùrtimu esempru.
Nois de ProgReS Progetu Repùblica amus a votare Eja a su Referendum de su 17 de Abrile.
Amus a votare eja ca creimus in unu benidore diversu pro sa terra nostra, lìberu dae is energias fòssiles e prus che totu lìberu dae is lobby de su petròliu chi pro deghinas de annos ant cunditzionadu e sighint a cunditzionare s’isvilupu de s’ìsula nostra.
In custu iscenàriu, bolimus fintzas regordare ca su 4 de Abrile est iscadidu su tèrmine ùrtimu pro presentare osservatziones in Regione a pitzus de su Pranu Energèticu Regionale nou, in ue a intro, intre medas faeddos bonos a pitzus de s’abbassamentu de is emissiones de CO2, si sighit a chistionare e iscrìere de sa netzessidade de fraigare tzentrales a carbone noas.
Sa pregunta abarrat semper sa pròpia: cale benidore bolimus pro sa Natzione Sarda?
ProgRes – nota pro s’imprenta
Leave a comment