Limba sarda e istatìsticas: cantu si bi podet crèere?

   – de Giagu Ledda –

In custas dies unos cantos amigos de Facebook ant dadu a connòschere un’indàgine de su 2015 de s’ISTAT (Istitutu Italianu de Istadìstica) a pitzu de sa limba impreada a fitianu in cuntestos relatzionales diferentes, in Itàlia, dividida in regiones.

Pro cantu riguardat sa Sardigna, semplifichende, sos datos sunt chi sa gente impreat sa limba italiana, sola o prevalente, in famìlia e cun amigos in su 52%; un’àtera limba, sola o prevalente (chi supongo si tratet de sardu o limba alloglota) in famìlia e cun amigos in su 15%; unu 32% afirmat de impreare siat s’una siat s’àtera; cun istràngios s’87% afirmat de faeddare prevalentemente in italianu, e in àtera limba su 3%.

Custos datos los apo cunfrontados cun sos de “Una ricerca sociolinguistica – Le lingue dei sardi”, fata dae gente de prestìgiu in Sardigna in su 2006, traballu chi cussìgio de lèghere. Si tratat de un’istùdiu cumplessu dae ue nde bogo petzi datos de cunfrontu cun sos tzitados a in susu. De sos chi decrarant de cumprèndere e faeddare una variedade locale, 97.4% de sa populatzione, (chi pro semplitzidade numeno “sardu”), su 23.8% faeddat in prevalèntzia in sardu cun sos amigos (15% ISTAT) e su 8.5% faeddat sardu cun istràngios (sardos) (3% ISTAT).

Sos datos chi riguardant sa limba faeddada in prevalèntzia in famìlia sunt vàrios e cumplessos meda e no los potzo resùmere in custas lìnias; de sos chi decrarant de faeddare e cumprèndere una variedade locale (97,4% de sa populatzione totale), pòngio in resartu custos duos: – faeddant “sardu” cun sos frades su 41% – faeddant “sardu” cun su babbu e sa mama su 35%. In su sondàgiu de s’ISTAT, sa pertzentuale de sos chi faeddant sardu in famìlia, giajos incluidos, est de su 15% No isco, nen potzo giuigare sa progetatzione de custas indàgines istadìsticas, nen su disegnu e sas tècnicas de indàgine; no isco comente si sunt realizadas nen comente ant elaboradu sos datos achiridos in ambas.

In duas paràulas: mi fido e atzeto sos resurtados sia de s’ISTAT e siat de sa chirca “Le lingue dei sardi”. A seguru chi bi diat chèrrere un’istùdiu cumparativu de sas duas, ma a una prima mirada resartant unas cantas contradditziones chi mi faghent pensare chi sas rispostas chi dat sa gente in sos sondàgios e in sas inchestas dipendent, nessi in parte, dae variàbiles diferentes a sa positzione reale chi tenent sas pessones intervistadas.

Custas variàbiles sunt: sa punna a dare rispostas non verdaderas, cun sa finalidade de apàrrere diferente dae comente unu est in sa realidade, mustrende de èssere un’àtera pessone chi meresset prus cunsideru sotziale; s’àtera variàbile est sa de si decrarare de acordu, e rispòndere eja, cando sa pregunta est serrada, eja/no, cun indipendèntzia dae su sensu de sa pregunta.

S’intervistadu est rebelde a dare rispostas chi pensat chi non siant bene atzetadas dae sa sotziedade, e cantu prus sa chistione dividit sa gente, tantu prus arta at a èssere sa presèntzia de s’errore istadìsticu. S’intervistadu timet duncas su giudìtziu sotziale e fintzas su de s’intervistadore. Dipendende dae sa pregunta s’intervistadu tenet tendèntzia a aumentare o minimare su gradu de pregiudìtzios chi tenet. Est a nàrrere, tenet tendèntzia a non nàrrere sa veridade.

 

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*