– de Sarvadore Serra –

Su piemontesu (piemontèis [pjemʊŋˈtɛjz]) est  unu faeddu neolatinu chi lu chistionant  unas 700.000 pessones mescamente in Piemonte, regione nordotzidentale de Itàlia.   Geograficamente e linguisticamente est inclùdidu in su grupu de sos  faeddos gallu-itàlicos de s’ Itàlia setentrionale (in pare cun su  lombardu, s’ emilianu-romagnolu e su lìgure). Prus in generale, faghet parte de su grupu otzidentale de sos idiomas neolatinos. Lu faeddant in Piemonte (francu in s’ala orientale de su riu Sèsia), in Ligùria (in sa parte nordotzidentale a curtzu a Savona) e in Lombardia (in unu tretu minore a beru de sa  Lomellina,  in sa provìntzia de Pavia).

Su piemontesu  est istadu su primu faeddu de sos disterrados  chi, in sa rata de tempus  dae su 1850 a su 1950, ant lassadu su  Piemonte pro lòmpere a paisos comente  Frantza,   Brazile,   Istados Unidos,   Argentina e   Uruguay.

Istòria

Sos primos documentos iscritos  de su piemontesu nche torrant a su sèculu 12;  si tratat de sos sermones subalpini;  su faeddu, tando, s’assimigiaiat a s’ otzitanu. Su piemomtesu literàriu s’est isvilupadu  in sos sèculos 17 e 18, ma no est lòmpidu a tènnere s’importu  de su frantzesu e de s’italianu, sos àteros idiomas praticados in Piemonte. Bele gasi, sa literadura in piemontesu est semper istada presente: includet  poesias, òperas de teatru, romanzos,  òperas sientìficas.

 

Status atuale

In su 2004 su cussìgiu regionale de Piemonte at reconnotu su piemontesu comente faeddu regionale. In teoria lu diant dèpere imparare in iscola,  ma in pràtica sunt aplichende pagu custu printzìpiu.

In sos ùrtimos deghe annos ant publicadu materiales didàticos  pro sos iscolanos  e revistas de argumentu generale. Ant fintzas organizadu cursos in foras de su sistema educativu.   Bele gasi, sa cunditzione atuale de su piemontesu no est bona meda; difatis, comente resurtat dae un chirca reghente,  in sos ùrtimos  150 annos su nùmeru de sas pessones chi l’ischint iscrìere s’est reduidu a su  2% de sos faeddadores dae sa nàschida;  in su matessi tempus, resurtat chi su piemontesu lu faeddat galu  prus de su mesu de sa populatzione, in pare cun s’italianu. B’at fontes de giuu chi cunfirmant custu datu, ponende sa tzifra intre sos  2 milliones (Assimil, IRES Piemonte) e sos 3 milliones de faeddadores (Ethnologue ) in mesu de una populatzione  de 4,2 milliones de pessones. Sos isfortzos pro nde fàghere  una de sas limbas ufitziales  de sas Olimpìadaes de ierru de Torinu in su 2006 no ant otentu resurtados.

Caràteres

Custos sunt unos cantos caràteres de su faeddu piemontesu:

  1. Sa presèntzia de pronùmenes verbales  clìticos pro sos sugetos, chi dant  a unu cumplessu verbale piemontesu  custa forma: (sugetu) + pronùmene verbale + verbu, comente in (mi) i von ‘deo ando’. Sos pronùmenes verbales  mancant petzi in sa forma imperativa.

  2. Sa forma vinculada de sos pronùmenes verbales, chi podent èssere ligados a partìculas dativas e locativas (a-i é b’est, i-j diso ‘ lu naro a issu ‘).

  3. Sa forma interrogativa, chi agiunghet una partìcula interrogativa enclìtica in s’agabbu de sa forma verbale (veus-to…? ‘cheres a…?’)

  4. Sa mancàntzia de numerales ordinales prus artos de ‘su de ses’, e duncas  ‘su de sete’ est col che a fà set ‘ su chi faghet sete’.

  5. S’esistèntzia de tres interietziones afirmativas (est a nàrrere, tres maneras de nàrrere chi “eja”): si, sè (dae su latinu sic est, comente in italianu); é (dae su latinu est, comente in portughesu); òj (dae su latinu hoc est, comente in otzitanu, o forsis hoc illud, comente in francu-proventzale, frantzesu e catalanu e otzitanu

  6. Sa mancàntzia de sa  fricativa postalveolare sena boghe /ʃ/ (comente sh in s’inglesu sheep), pro ca si impitat su sonu S (comente in s’inglesu sun)  .

  7. S’esistèntzia de una cumbinatzione S-C chi si pronùntziat [stʃ].

  8. S’esistèntzia de una nasale velare [ŋ] (comente sa ng in s’inglesu going), chi a su sòlitu benit in antis de una vocale, comente in lun-a ‘luna’.

  9. S’esistèntzia de sa de tres vocales piemontesas, sa ë, chi est curtza meda (s’assimìgiat a sa vocale de sa paràula inglesa  sir).

  10. Sa mancàntzia de su contrastu fonològicu chi b’est in italianu intre sas cunsonantes curtzas (sìngulas) e longas (dòpias), pro nàrrere, italianu fata ‘giana’ e  fatta ‘fata’.

  11. S’esistèntzia de sa ë prostètica   cando b’at grupos cunsonànticos chi su sistema fonològicu no los permitet. Tando sete isteddos’ si pronùntziat set ëstèile (cfr. stèile ‘isteddos’).

Su piemontesu tenet variedades  chi podent cambiare meda dae sa  koiné de base. Sas variatziones interessant non solu diferèntzias dae sa gramàtica literària, ma fintzas una variedade manna de intradas lessicales, ca unas cantas regiones  mantenent paràulas de orìgine franca o longobarda, e fintzas diferèntzias  in sa terminologia originària romànica. B’at fintzas paràulas leadas  dae àteras limbas; sos imprèstidos prus reghentes benint dae   Frantza e dae s’italianu.

Una variedade particulare fiat su giudeu-piemontesu, unu dialetu faeddadu dae sos    ebreos piemontesos finas a sa  segunda gherra mundiale.

Cumparatzione lessicale cun àteras limbas

Piemontesu
Sardu
Frantzesu
Ispagnolu
Portughesu
Rumenu
Catalanu
Inglesu
cadrega
cadrea
chaise
silla
cadeira
scaun, catedră
cadira
   chair
pijé
leare
prendre
coger, tomar, pillar
pegar, tomar
a lua
prendre
to take
surtì
essire
sortir
salir
sair
a ieși
sortir/eixir
to go/come out
droché/casché/tombé
rùere
tomber
caer, tumbar
cair, tombar
cădere
caure
to fall
ca/mison
domo
maison
casa
casa
casă
ca/casa
home
brass
bratzu
bras
brazo
braço
braț
braç
arm
nùmer
nùmeru
nombre
número
número
număr
nombre
number
nòm
nùmene
nom
nombre
nome
nume
nom
name
pom
mela
pomme
manzana
maçã
măr
poma
apple
travajé
traballare
travailler
trabajar
trabalhar
a lucra
treballar
to work
ratavolòira
alipedde
chauve-souris
murciélago
morcego
liliac
ratpenat
bat (animal)
scòla
iscola
école
escuela
escola
școală
escola
school
bòsch
padente
bois
bosque
bosque
pădure
bosc
wood (land)
monsù
sennore
monsieur
señor
senhor, seu
domn
senyor
Mr
madama
sennora
madame
señora
senhora, dona
doamnă
senyora
Mrs
istà
istiu
été
verano, estío
verão, estio
vară
estiu
summer
ancheuj
oe
aujourd’hui
hoy
hoje
azi
avui/hui
today
dman
cras
demain
mañana
amanhã
mâine
demà
tomorrow
jer
eris
hier
ayer
ontem
ieri
ahir
yesterday
lùnes
lunis
lundi
lunes
segunda-feira
luni
dilluns
Monday
màrtes
martis
mardi
martes
terça-feira
marți
dimarts
Tuesday
mèrcol/merco
mèrcuris
mercredi
miércoles
quarta-feira
miercuri
dimecres
Wednesday
giòbia
giòvia
jeudi
jueves
quinta-feira
joi
dijous
Thursday
vënner/vene
chenàbura
vendredi
viernes
sexta-feira
vineri
divendres
Friday
saba
sàbadu
samedi
sábado
sábado
sâmbătă
dissabte
Saturday
dumìnica
domìniga
dimanche
domingo
domingo
duminică
diumenge
Sunday

Referèntzias

–      Piedmontese on Ethnologue (19th ed., 2016)

Hammarström, Harald; Forkel, Robert; Haspelmath, Martin, eds. (2017). “Piemontese”. Glottolog 3.0. Jena, Germany: Max Planck Institute for the Science of Human History.

–      La Stampa. “Per la Consulta il piemontese non è una lingua”, 2010.

–   University-level course material – physics and calculus (as consulted on 30 July 2010)

–   Motion 1118 in the Piedmontese Regional Parliament, Approvazione da parte del Senato del Disegno di Legge che tutela le minoranze linguistiche sul territorio nazionale – Approfondimenti, approved unanimously on 15 December 1999

–   Text of motion 1118 in the Piedmontese Regional Parliament, Consiglio Regionale del Piemonte, Ordine del Giorno 1118

–   Piemontèis d’amblé – Avviamento Modulare alla conoscenza della Lingua piemontese; R. Capello, C. Comòli, M.M. Sánchez Martínez, R.J.M. Nové; Regione Piemonte/Gioventura Piemontèisa; Turin, 2001]

–   Details on how schools can implement Piedmontese courses subsidized by the regional government by “Arbut”, one organisation offering such courses Arbut – Ël piemontèis a scòla

–   Knowledge and Usage of the Piedmontese Language in Turin and its Province Archived 2006-02-07 at the Wayback Machine

–   F. Rubat Borel, M. Tosco, V. Bertolino. Il Piemontese in Tasca, 2006. ISBN 88-86968-54-X. http://www.assimil.it

– E. Allasino, C. Ferrer, E. Scamuzzi, T. Telmon Le Lingue del Piemonte, 2007,  Istituto di Ricerche Economiche e Sociali,   http://www.ires.piemonte.it/quaderni.html

– Lewis, M. Paul (ed.), 2009. Ethnologue: Languages of the World, Sixteenth edition. Dallas, Tex.: SIL International ISO 639-3, pms (Piemontese) Retrieved 13 June 2012

Ligàmenes: