RAS, sa polìtica linguìstica chi non b’est

de Pepe Coròngiu

Cun s’ùrtimu càmbiu de pare de su guvernu regionale in s’assessoradu de sa cultura, totus aiamus isperadu in unu megioru. Gasi est istadu? Sos annos antepostos difatis, cussos ghiados dae Claudia Firino, fiant istados orrorosos pro sa chistione de sa polìtica linguìstica.

Su servìtziu limba sarda cantzelladu e acorpadu in intro de su de s’editoria, custu matessi servìtziu declassadu, mutzaduras mannas a su bilantzu, sos progetos importantes de livellu internazionale serrados (ALIMUS, Bilinguismu creschet, Tradùere pro crèschere) sos ufìtzios linguìsticos tancados, abbrandados e umiliados, sas summas postas in bilantzu gastadas pro belle su 50%, su bandu pro su sardu in iscola non adeguadu a un’insignamentu normale, sa LSC, base de fundamentu de cada polìtica linguistica, posta in contu che maladia infadosa.

Osservatòriu mai cunvocadu, Pranos Triennales non acumpridos né aprovados, cunferèntzia regionale mai cunvocada. Lege 26 abolida in pràtica e lege 482 aderetzada a fàghere “cultura” e non ufitzialidade, normalidade e prestìgiu de sa limba. Totu custu e pagu prus, si non ocasiones pèrdidas (ma bene propagandadas) comente su decretu de atuatzione de s’istatutu pro sa lege 482/99.

In su mentres, in custos ùrtimos meses, sa chistione de una lege proposta dae una sutacommissione de su Cussìgiu Regionale at unu pagu isbeliadu s’atentu subra sas chistiones cuncretas de sa polìtica linguìstica e nos semus pèrdidos unas cantas acadessidas.

Su servìtziu editoria (chi cuntenet s’ùrtimu arrematu de s’ex ufìtziu de sa limba sarda), est torra sena dirigente. Sa titulare si nch’est andada in pensione. B’at un’interim. Finas sa diretzione generale e àteras diretziones sunt acanta de abbarrare lìberas pro cajones de pensionamentu.

De initziativas de promotzione pagas, una ebbia pro nàrrere sa beridade. S’autonomia chi su su Dipartimentu de Roma at dadu pro sa programmatzione de sa 482 est istada impreada pro una chirca filològicu-culturale non pro dare prestìgiu a sa limba. Sèberu autocolonizante.

Sos ufìtzios linguìsticos sunt semper prus pagos e non faghent comunicatzione visìbile. Sas iscolas sunt sena ghia: ognunu de sos espertos o maistros si pigat su finantziamentu e si faghet in classe sa limba a misura e pro contu suo. Una babele dialetale chi mustrat su sardu a sa sotziedade comente mutzugone negativu de dialetos.

S’arriscu est chi custu dinare siat istigmatizadu comente ispèrdidu. Sas òpera didàticas e sos cartones animados chi aiant promìtidu non si sunt bidos. In sas televisiones su sardu est belle isparessidu. S’impatu de radio Rai regionale in sa comunicazione pùblica, sende chi metade de sas trasmissiones las faghent in italianu, est discutìbile. De su cuntratu de servìtziu annuntziadu in Roma, non nde ischimus prus nudda. Sas universidades semper in su rolu chi ant semper tentu.

Su curretore in lìnia de sa limba sarda est abarradu firmu pro meses. Su sintetizadore vocale non b’est prus. Produtzione de testos in sardu non bi nd’at o si bi nd’at est pagu visìbile. Agiudos a s’editoria identitària nudda, antzis sos bandos europeos sunt blocados, e a sas aziendas arriscant su fallimentu sena chi nemos cumprendat su dannu.

Libros in sardos, difatis, non nde essint prus dae un’annu.

Diat èssere ora de dare s’allarme. Sa limba sarda paret abbandonada a issa matessi. Non s’ìschit cale est sa lìnia. Non s’ischit cale sunt sos progetos. Non s’ischit nudda. Tando, paret imbetzes chi bona parte de su traballu siat cussu de istare in echilìbriu in su Vietnam de sas fatziones linguìsticas anti lsc. Pro no iscuntentare, cun unu arresonu polìticu de alenu curtzu, sas unas e sas àteras.

In custu clima s’annùntziat sa Cunferèntzia Regionale in Nùgoro su 25 de santadria-onnissantu narende chi podet èssere un’ocasione pro “pianificare”. S’assessora Claudia Firino, su 29 de abrile 2014, in Aristanis pro Sa die de sa Sardigna, presentende su curretore eletrònicu de su sardu, noedda de incàrrigu, aiat naradu chi depiat bìdere, cumprèndere, istudiare sa materia.

Est làdinu chi a belle bator annos de guvernu semus galu istudiende e pianifichende.

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com