Su monte de sa polìtica regionale, pustis tres annos de pistu, at isfendiadu unu sorigheddu linguìsticu. Su Coordinamentu pro Sardu Ufitziale, organizatzione indipendente de linguìstas e ativistas impignada meda in custos annos in su fronte de sa promotzione de sa limba sarda, denùntziat a custa manera su chi at naradu s’assessora regionale de s’Istrutzione Pùblica Clàudia Firino in contu de sa programmatzione Rai in matèria de bilinguismu.
Pustis tres annos de trigamentu e bòidu programmatòriu e polìticu – narat su CSU – si benit a ischire chi sa cunventzione de 200 mìgia èuros firmada in su mese de nadale dae Regione e Rai prevedit chi belle sa metade de sos programmas siant in italianu.
Est a si pregontare, sende chi sos canales RAI trasmitint in limba italiana 24 oras a sa die e 7 dies a pitzu de 7, ite bisòngiu b’at de tutelare, cun su dinari postu dae su Cussìgiu Regionale pro su sardu, su toscanu istandardizadu, limba ufitziale de sa Repùblica, chi de seguru no est una limba de minoria né una chi est more-nde-si.
In prus de su dannu de una polìtica chi pro tres annos no est renèssida a dare respostas subra sa chistione RAI, nos agatamus cun sa befe de sos programmas RAI in italianu “de cultura sarda” finantziados cun su dinari chi fiat istadu annuntziadu pro su sardu. S’assessora diat dèpere leare sas cunseguèntzias polìticas de su fallimentu de s’atzione sua e, a parre de su CSU, si diat dèpere dimìtere cun dignidade, finas in antis de sos resurtos de su rimpastu traballosu chi sighint a crastinare dae s’istade 2015.
Sa matessi “befe” pro su sardu, cun su mudìmene de s’assessora, fiat istada acumprida cun sa lege n°3 de su 12 ghennàrgiu 2015, cun sa cale sos agiudos legìtimos e doverosos a sas emitentes televisivas locales, los aiant leados a sa dogana istrinta de s’artìculu 14 de sa lege 26/97, chi obligaiat sos editores a usare su sardu a cuncàmbia cun sos agiudos, pro una gestione prus liberale de sos contributos finas cun s’impreu de s’italianu pro programmas de “cultura sarda”. Cun s’estremagiogu de sa ditzione giurìdica “cultura sarda” si annùntziat sa promotzione de sa limba sarda, ma in realtade si promotzionat galu de prus s’italianu.
In prus a custu, s’assessora Firino est responsàbile in custos annos de s’annuddamentu de su servìtziu limba sarda (declassadu a setore e acorpadu in su servìtziu editoria chi at semper gestidu sas cunventziones RAI sena valorizare sa limba), de sa mancada intrada in vigèntzia de sas normas de atuatzione de s’Istatutu (prus de una borta presentadas comente ghirada istòrica, ma mai acumpridas), de una polìtica innimiga a sa standardizatzione e in favore imbetzes de sa “balcanizatzione” de su sardu in variantes artifitziales mescamente in sas iscolas, dae s’impoberimentu de sas resursas umanas formadas cun impignu dae sas amministratziones antepostas e como custrintas a sa disocupatzione.
S’assessora Firino – congruit su CSU – si chèsciat chi su Guvernu Italianu no apat galu reconnotu a manera prena su sardu che a limba e no apat ativadu una cunventzione Istadu – Rai, ma est a si pregontare de chie est sa responsabilidade si non de sa Giunta Regionale chi no at mi propostu a su Guvernu su problema cun autoridade e cumbinchimentu in perunu Patu, Acordu o Dossier, o de sos deputados sardos (de sa matessi majoria chi sustenet a Firino) chi in s’istade de su 2015 voteint contra s’inserimentu de su sardu in mesu de sas limbas amparadas dae sa Rai. O si est curpa de un’assessoradu chi andant contra s’istandardizatzione unitària, cando sa matessi Abogadura de s’Istadu, in un’ordinàntzia de sa Corte Costitutzionale de s’annu coladu, at sostènnidu chi su problema de su mancadu reconnoschimentu de su sardu est de chircare mescamente in sa valorizatzione prena de sa Limba Sarda Comuna comente variante ufitziale iscrita.
Prèmitidu totu custu – torrat a nàrrere su CSU – s’assessora si nde diat dèpere andare, e dare a sa Regione sa possibilidade, pustis tres annos orrorosos, de torrare a agatare sa cuncòrdia, cun su problema de su sarvamentu de sa limba sarda chi pertocat a totus. Sena castiare sos sustenidores de sa giunta o de s’opositzione, de custu o de cussu partidu.
Ca si non si faghet gasi, sa limba nostra arriscat de isparèssere.
Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale – Assemblea Diretiva
Leave a comment