Ùrtimos àrticulos

Schopenhauer e sa crìtica a Kant

Schopenhauer e sa crìtica a Kant

de Giuseppe Corronca Arthur Schopenhauer naschet in Dànzica in su 1788 e morit in su 1861. S’òpera sua printzipale est Die welt als Wille und Vorstellung (Su mundu comente voluntade e rapresentatzione), publicada in su 1818. Isse est su primu filòsofu otzidentale chi chircat de recuperare sa filosofia orientale: difatis, Schopenhauer, […]

Antoni Simon Mossa, intelletuale aligheresu eclèticu

Antoni Simon Mossa, intelletuale aligheresu eclèticu

de Sarvadore Serra Sos archìvios recuperados. Est istadu su “Circolo sassarese”, un’assòtziu chi òperat dae chentu annos in sa  vida culturale e sotziale  de Tàtari, a bogare a pìgiu unu muntone de documentos de s’intelletuale sardu Antoni Simon Mossa.  Sunt chentinas  de iscritos, apuntos, disinnos e àteros documentos, isconotos fintzas […]

Evangèliu segundu Mateu [Mt 11, 2-11]

Evangèliu segundu Mateu [Mt 11, 2-11]

In cussu tempus Giuanne, chi fiat in presone, a pustis de àere itesu faeddende  subra de is òperas de su Cristos, aiat mandadu a is discìpulos suos pro ddi pregontare: «Ses tue su chi depet lòmpere o nde depimus isetare un’àteru? ». Gesùs ddis aiat respostu:  «Andade e relatade a […]

Ubaldo Lay, su tenente Sheridan de sa pitzinnia nostra

Ubaldo Lay, su tenente Sheridan de sa pitzinnia nostra

– de Sarvadore Serra Curriat sàmbene sardu in sas benas de su tenente Sheridan televisivu. Ubaldo Bussa Lay (nùmene de arte Ubaldo Lay) fiat fìgiu de Sarvadore, antifascista oranesu chi istaiat in Roma e operaiat  cun Ugo La Malfa in su “Partito d’Azione”,  e  fiat frade de unu ladu de […]

Mentes umanas e elaboradores

Mentes umanas e elaboradores

-de Sarvadore Serra Mancari sa manera de interagire cun sos elaboradores  e sos  dispositivos eletrònicos siat megiorada meda in sos ùrtimos tempos – mescamente dae cando sunt essidos a campu  sos sistemas de reconnoschimentu de boghe– mancat galu una cosa de importu mannu: sa  “cunversióne” de sos pensamentos  in testu. […]

Evangèliu segundu Luca [Lc 16, 1-8]

Evangèliu segundu Luca [Lc 16, 1-8]

In cussu tempus, Gesùs aiat naradu a is discìpulos suos: «Un’òmine ricu aiat amministradore, e a custu dd’aiant acusadu a in antis a issu de àere disperditziadu a is benes suos. Dd’aiat cramadu e ddi aiat naradu: “ite so intendende dae tene? Dona contu de s’amministratzione cosa tua, ca no […]

Sa filosofia idealista. Hegel

Sa filosofia idealista. Hegel

– de Giuseppe Corronca Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) giughet a cumpimentu sa filosofia idealista. Sas tesis de fundu de su sistema suo sunt: a) sa risoluzione de su finidu in s’infinidu; b) s’dentidade intre resone e realidade; c) sa funtzione giustificadora de sa filosofia. a) Pro su chi pertocat […]

Marisa Solinas, sa Sardigna in s’ischermu mannu

Marisa Solinas, sa Sardigna in s’ischermu mannu

– de Sarvadore Serra Marisa Solinas (Genova, 30 de maju de su 1941), est un’atora e cantante chi at tentu su mamentu prus mannu de notoriedade in sos annos 60 e 70. Fìgia de unu sardu e de una toscana, at bintu, in issa, s’ànima sarda. E no est de […]

Sos Sioux, unu pòpulu in gherra pro sa libertade

Sos Sioux, unu pòpulu in gherra pro sa libertade

de Sarvadore Serra Sos Sioux /ˈsuː/ sunt unu pòpulu nativu de su Nord America. Su tèrmine si riferit  siat a sos grupos ètnicos de sa   Natzione Sioux ,  siat a sos dialetos chi in custa natzione si faeddant. Sos  Sioux sunt partzidos in tres grupos mannos  currispondentes a tres […]

Evangèliu segundu Mateu [24, 37-44]

Evangèliu segundu Mateu [24, 37-44]

In cussu tempus, Gesùs aiat naradu a sos discìpulos suos: «Comente cando fiant lòmpidas sas dies de Noè, gasi etotu at a èssere sa bènnida de su Fìgiu de s’òmine. Difatis, pigaiant pobidda e pigaiant pobiddu, finas a sa die in ue Noè fiat imbucadu in s’arca, e non si […]

Amedeo Nazzari, atore sardu famadu

Amedeo Nazzari, atore sardu famadu

– de Sarvadore Serra Amedeo Nazzari, nùmene de arte de Amedeo Carlo Leone Buffa (Casteddu, 10 de nadale de su 1907 – Roma, 5 de santandria de su 1979)  est  un’atore sardu. Est una figura de ammentare pro sa seriedade e s’impinnu in su traballu; òmine de bella presèntzia e […]

shared on wplocker.com