Limba Sarda Comuna: unu standard de mediatzione (2)

Limba sarda, iscrita murale

Limba sarda, iscrita murale

Sa LSC est una sigla pro nàrrere sas règulas de iscritura de una limba sarda ufitziale fata dae sa Regione in su 2006. Abarrende firmu chi cheret valorizare, valorizat e sustenet totu is variedades linguìsticas faeddadas e iscritas impreadas in su territòriu regionale, Sa Regione aiat reconnotu sa netzessidade, a pustis de dibatas e cunfrontos a pitzu de sa limba sarda durados annos meda, de isperimentare s’impreu de su sardu pro sa publicatzione de atos e documentos de s’Amministratzione regionale.

Dae in cue est naschidu su progetu de limba sarda ufitziale.

S’oralidade in su cuntatu cun is ufìtzios nd’est fata sarba in ogni variedade de sa limba. Àteros Entes o Amministratziones pùblicas de sa Sardigna, ant a èssere lìberos de impitare custas normas de referèntzia. Su caràtere isperimentale de is normas propostas e s’oportunidade de aprofundire cun galu àteros istudios su lèssicu, sa morfologia, e un’ortografia comuna a prus variedades, lassat, puru, oros prus ampros a is modìficas, integratziones chi ant a pòdere èssere cun su tempus elaboradas e adotadas.

Sa finalidade chi sa Regione cheriat persighire in su 2006 cun su disponimentu de is normas linguìsticas de referèntzia a caràtere isperimentale pro sa limba iscrita de s’amministratzione regionale est cudda de incaminare unu protzessu graduale chi punnat a s’elaboratzione de una Limba Sarda Comuna, cun is caraterìsticas de una variedade linguìstica naturale chi siat puntu de mediatzione intre is faeddadas prus comunas e difusas e abertas a unas cantas integratziones, chi punnant a valorizare sa distintividade de su sardu e a assegurare unu caràtere de subramunitzipalidade e sa simplesa de su còdighe linguìsticu.

Sa Limba Sarda Comuna cheret rapresentare una “limba bandera”, un’istrumentu pro afortigare s’identidade colletiva nostra, in su rispetu de sa richesa multiforme de is variedades locales.

Sa Regione, leadu atu de su cunfrontu de ideas e de propostas de is membros de sa Commissione istituida cun deliberatzione de sa Giunta regionale n. 20/15 de su noe de Maju 2005, aiat postu s’annu imbeniente su primu passu isperimentale in custu percursu a bia a sa Limba Sarda Comuna, cumentzende a medire, in una proposta unitària, is modellos de istandard iscritu chi aiant animadu sa dibata in cussos tempos: mescamente sa Limba Sarda Unificada e sa Limba de Mesania.

Sa LSC, sende chi sos sustennidores de una dòpia norma “campidanesa” e “logudoresa” si fiant refudados de partetzipare a su protzessu unificativu, a sa fine est istada una mediatzione finas intro custas duas propostas chi giai mediaiant de sesi.

Sa Regione cheriat printzipiare custu caminu a bia a sa Limba Sarda Comuna, cun su cuncursu democràticu prus ampru de contributos, opiniones, avèrguos e verìficas, leende una solutzione initziale, comente est sa Limba Sarda Comuna, in sa cale, paris cun una larga majoria de optziones comunas a totu is variedades, cunvivant, in unos cantos casos, optziones abertas e elàsticas e chi, pròpiu pro sa gradualidade e s’ isperimentalidade de su protzessu, a distàntzia de tempus e subra sa base de is risultàntzias e de is esperièntzias netzessàrias, at a pòdere èssere integrada, modificada e arrichida cun is acontzos oportunos.

MATRIXr1iw25Pro custu s’individuatzione de una Limba Sarda Comuna, si riferit ebbia a custa limba “sarda” ùnica finas si cumposta dae variedades medas. Custa, duncas, non cheret a si nche sostituire, ne a s’impònnere a is àteros idiomas de Sardigna, comente a manera giusta e currègida faghet, dae su puntu de bista linguìsticu e giurìdicu, sa lege regionale n. 26 de su 1997, sena nde leare nudda a custas faeddadas, antzis reconnoschende·ddis su matessi livellu de tutela e promotzione.

Sa lege regionale n. 26 de su 1997 at postu difatis is bases giurìdicas pro sa valorizatzione e sa promotzione de sa limba sarda e valorizatzione e promotzione parìviles reconnoschet, in is territòrios de cumpetèntzia, finas a su saligheresu, tataresu, gadduresu, tabarchinu, a manera chi ognunu de custos idiomas s’at a pòdere frunire, o s’est giai frunidu, de normas linguìsticas de referèntzia chi garantint una presèntzia issoro prus de profetu in is mèdios massivos, in s’amministratzione, in s’iscola.

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com