Limba Sarda Comuna: sa die istòrica de Paule de su 2007 (4)

paulilatinopubblico200718

Su 5 de maju 2007 fiant istados presentados in Paule is resurtados de s’inchesta regionale: ”Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica”. Datos, tzifras e parres de sa populatzione sarda subra is chistiones linguìsticas chi pertocant s’ìsula.

Fiat istada una die positiva meda pro su movimentu linguìsticu in Sardigna. A un’annu dae s’aprovatzione de su standard, sa Regione, iscumproende datos iscientificos, aiat cunfirmadu sa lìnia de polìtica linguìstica. Dae tando a totu su 2013 sos progressos finat istados medas.

Dae sa chirca, firmada dae Anna Oppo, fiat essidu a pìgiu chi su 68,4 pro chentu de is sardos decrarat de connòschere e faeddare sa limba sarda. In is comunas suta sos 4000 abitantes sa pertzentuale artziat a s’85,5 pro chentu. In is comunas subra de sos 100 mìgia abitantes sa pertzentuale calat a 57,9. Su 31,9 pro chentu de sos sardos est contràriu a s’usu de sa limba locale in is ufìtzios, imbetzes su 57,7 pro chentu est de su totu, o in parte, a favore a pònnere una forma iscrita ùnica pro sa publicatzione de sos documentos de sa Regione Sardigna.

Su 29 pro chentu totale de su campione decrarat chi mancari chi no ddu faeddet, ddu cumprendet, mentres decrarat de no ddu faeddare e de no ddu cumprèndere isceti su 2,7 pro chentu de su totale. In is àreas urbanas is pertzentuales sunt de significu. In Casteddu su 59,3% decrarat de connòschere su sardu e de ddu faeddare, imbetzes su 36,7% amitit de tènnere isceti una cumpetèntzia passiva. In Nùgoro, faeddat sa limba locale su 66,7%, imbetzes in Terranoa su 62,7%.

S’89,9 pro chentu de sos sardos narat de èssere “de acordu meda” cun sa frase “sa limba locale depet èssere amparada pro ite est parte de s’identidade nostra”. Su 78,6% est de acordu pro s’insignamentu de su sardu in iscola. S’81,9 pro chentu atzetat chi in s’iscola bi siat s’insignamentu de s’italianu, de una limba istràngia e de su sardu.

Belle su 70 pro chentu fiat de acordu pro una limba ùnica in sa Regione pro sos atos amministrativos.

Segundu una chirca fata dae Roberto Bolognesi, sa Limba sarda comuna, sende chi onni còdighe iscritu est a manera òvia artifitziale, est prus etotu “naturale” pro su 92,8 pro chentu, est in positzione mesana in cunforma a totu sos dialetos de su sardu e podet èssere galu megiorada pro dda fàghere divenire sa limba ufitziale de sos sardos.

Sunt custas sas congruidas, incraridas in sa conferèntzia regionale de Paule de su 2007 . S’istùdiu si raighinat subra de sas aplicatziones prus modernas e avantzadas de sa linguìstica computatzionale impreadas in Europa dae paritzas deghinas de annos, ma galu bastante disconnotas in Sardigna. S’inghitzu de sa chirca est su desvelu chi, pro cumprèndere a fundu sa realidade sarda tocat a crarire chi, a banda “sa limba sarda” gasi denumenada, s’agatant in Sardigna àteras limbas o idiomas chi sunt su catalanu de s’Alighera, su tabarchinu, su tataresu e su gadduresu.

In intro imbetzes de sa partzidura dialetale de sa limba sarda tocat a crarire chi sas distintziones chi si faghent a fitianu intre variedades (campidanesu, logudoresu, nugoresu e àteras sighende) sunt isceti conventzionales e non rapresentant a manera iscientìfica sa realidade fonològica de sos dialetos sardos. In sustàntzia, mentres diant esìstere cuntrastos (de fenòmenos intre Nord e Sud chi non si podent negare), faeddare de unu campidanesu, unu logudoresu o unu nugoresu est un’astratzione, una classificatzione conventzionale chi non si podet sincherare. De su restu custu est fàtzile de averiguare pro cada sardu chi podet iscumproare comente sa limba sarda mudat dae bidda a bidda e non pro variedades mannas. Si sunt seberadasa fainu 200 paràulas de su sardu chi pertocant 77 dialetos de totu sas àreas e nd’at misuradu sa distàntzia “levenstein” cun sos elaboradores potentes de s’universidade de Amsterdam.

Su resurtadu est istadu chi esistit una distàntzia manna intre sos dialetos chi faghent parte de su sistema sardu e cussos de su catalanu, tataresu, gadduresu e tabarchinu. In intro de su sistema autòctonu de sa limba in tames sa distàntzia est curtza meda, prus de aparèntzia chi reale. Sa variedade chi rapresentat de prus su sardu est resurtada cussa de Atzara e, in generale, totu sa zona de sos dialetos mesanos finas a su Guilcer. Sa limba sarda comuna est resurtada acanta a sas variedades de Abbasanta (dae ue s’istesiat isceti pro su 9,97 pro chentu), e a pustis de Sèdilo (11,35%), Bilartzi (11,50%), Atzara (11,95%).

paulilatinodepliant16S’iscumprou cunfirmat sos istùdios fatos dae Michele Contini de s’universidade de Grenoble in sos Annos Otanta e chi nemos s’est mai impitzadu de bortare in italianu ca istrubant sas veridades conventzionales de sos acadèmicos sardos.

Dae sas congruidas de Paule de su 2007 nd’essit a pìgiu chi sa Limba sarda comuna tenet elementos de naturalidade e de esistèntzia reale pro su 92,8 pro chentu de sas caraterìsticas suas.

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com