Su Guvernu de sa Regione Autònoma de Sardigna aiat costituidu 13 annos como una Commissione de espertos cun s’incàrrigu de istèrrere un’inchesta pro connòschere s’istadu de sa limba sarda e formulare un’istandard linguìsticu de impreare pro s’iscritura ufitziale de argunos atos.
S’atu ufitziale est sa deliberatzione de sa giunta regionale n.20/15 de su 9.5.2005, chi preòrdinaiat una Chirca sotziolinguìstica subra sa limba sarda, assignada a sa Commissione. Obietivu de sa chirca fiat sa documentatzione de s’istadu de sa limba sarda (in cales àreas de s’ìsula, ispàtzios, logos, situatziones e momentos si faeddet su sardu; in cale misura e proportzione in cunforma a sas àteras limbas e in cales variedades locales, cantos sunt sos faeddadores, cantos dda cumprendent e intendent su bisòngiu de dda faeddare).
In prus fiat còmpitu de sa Commissione individuare s’ipòtesi de unu còdighe linguìsticu chi sa Regione diat àere potzidu impreare in sa tradutzione de sos atos suos. Una prima botza de traballu in custu sensu aiat fatu nàschere argunas lìneas programmàticas chi ant ghiadu a sa redatzione de unu documentu tècnicu subra sa Limba Sarda Comuna.
Duncas s’amministratzione regionale tenet dae su 18 de abrile 2006, data de aprovatzione de sa prima delìbera in sardu e de sa proposta de standard iscritu, una limba sarda sua etotu. Una variedade serente a sas àreas tzentrales, cun aberturas a sos gasi narados “logudoresu” e “campidanesu”, chi est istada impitada dae sa Regione in argunos atos suos.
Sa delìbera de sa giunta naschiat dae su traballu istentosu de tres commissiones (Provìntzia Casteddu, Onida, Soru) istituidas pro individuare normas de riferimentu, de s’impreare a manera isperimentale pro s’usu iscritu de argunos atos de s’Amministratzione regionale e pro sa tradutzione de normas e documentos de importu mannu comente s’Istatutu sardu e sa lege regionale 26 de su 1997.
Custas normas linguìsticas de riferimentu ant tentu a primìtziu caràtere isperimentale, ma ant cunsentidu de cumentzare unu protzessu graduale chi mirat a s’elaboratzione de una Limba Sarda Comuna. Como sunt colados 11 annos e paret chi su standard siat bellu e che sestadu, meresset a li fàghere petzi calicunu megioru.
In sa delìbera de sa giunta, si sutalìneaiat chi issa (sa LSC) at a tènnere “sas caraterìsticas de una variedade linguìstica naturale chi siat unu puntu de mediatzione intre sas faeddadas prus comunas e difusas e aberta a unas cantas integratziones chi valorizent sa distintividade de su sardu e a assegurare unu caràtere de subramunitzipalidade e sa simplesa de su còdighe linguìsticu”. Sa Limba Sarda Comuna punnat duncas a rapresentare una “limba bandera”, un’istrumentu pro afortiare s’identidade colletiva nostra, in su respetu de sa richesa multiforme de sas variedades locales.
Sa giunta regionale de tando aiat detzisu de printzipiare su protzessu de sa Limba Sarda Comuna cun su cuncursu de contributos, parres, cunfrontos e verìficas adotende una solutzione pro cumentzare in ue, paris a una majoria manna de optziones comunas a totu sas variedades, cunvivent, in argunos casos, sèberos abertos e flessìbiles e chi, pro more de sa gradualidade e de s’isperimentalidade de su caminu, a distàntzia de tempus e subra sa base de resultados e de sas esperièntzias netzessàrias, at a pòdere èssere integrada, modificada e arrichida cun sos acontzos chi ddi tocat; de aprofundire cun àteros istùdios su lèssicu, sa morfologia.
Est tando chi pro sa prima bia sa Regione at adotadu una delìbera iscrita in sardu (18 de abrile 2006). Sighende s’aprovu de sas normas de riferimentu pro una Limba Sarda Comuna, sa giunta regionale at ufitzializadu su testu de sa prima deliberatzione ufitziale de s’istòria de s’Autonomia.
Est sa tradutzione de s’atu cun su cale su 18 de abrile 2006 sunt istadas aprovadas sas normas de riferimentu pro sa limba sarda “in essida” de sos ufìtzios de s’istitutzione autonomìstica e s’est istituidu “s’Ufìtziu de sa Limba Sarda” regionale. Sa redatzione finale de su documentu rapresentat unu puntu de adòbiu intre sas sensibilidades e ideas diferentes de su tratamentu terminològicu e de s’usu amministrativu de sa limba chi sunt essidas a campu in sa dibata de sos ispetzialistas in sos ùrtimos annos.
Leave a comment