Autonomia ispetziale: cando est naschida e pro ite

-de Sarvadore Serra –

dis03

In su 1948, cun s’aprovatzione de s’Istatutu Ispetziale de autonomia, est agabbada sa “fusione perfeta” de sa Sardigna cun s’Istadu italianu. In àtera paràulas, pro more de custa lege de rangu costitutzionale, s’Ìsula de Sardigna at sessadu de èssere una espressione geogràfica, ma at otentu una personalidade giurìdica sua, con sa possibilidade de aprovare e fàghere aplicare leges e regulamentos.

Sa cumpetèntzia legislativa de sa Regione Autònoma de Sardigna est regulada dae sos artìculos 3, 4 e 5 de s’Istatutu. S’art 3 elencat 15 matèrias in ue sa Regione tenet potestade legislativa in armonia cun sa Costitutzione e sos printzìpios de s’ordinamentu giurìdicu de S’Istadu, e rispetende sos òbligos internatzionales, sos interessos natzionales e sas normas fundamentales de sas riformas econòmicu- sotziales de sa Repùblica italiana. S’art. 4 elencat 11 matèrias in ue sa Regione podet emanare normas legislativas in sos lìmites de s’art. 3 e de sos printzìpios apostivigados dae sas leges de s’Istadu. S’art. 5 elencat 4 matèrias in ue sa Regione podet adatare a sas esigèntzias particulares suas sos disponimentos de sas leges de sa Repùblica cun normas de integratzione e atuatzione.

Ma, comente est nàschidu s’Istatutu de autonomia? A pustis de s’armistìtziu de s’8 de cabudanni de su 1943 sos alliados ant ocupadu sa Sardigna e l’ant sutaposta a s’ “Allied Military Government” (“Guvernu Militare Alliadu”). Su 27 de ghennàrgiu de su 1944 su guvernu de Badoglio at istituidu s’”Artu Cummissariadu pro sa Sardigna”. Sigomente, pro neghe de sa gherra, non b’aiat collegamentos cun sa penìsula italiana, custu organismu at cumintzadu a tènnere un’importàntzia semper prus manna: l’aiant istituidu comente estensione de su podere tzentrale, ma in fines l’ant autorizadu a praticare totu sas funtziones de su guvernu italianu in Sardigna.

Ma su fenòmenu prus importante est chi custu organismu militare burocràticu at tentu in presse unu protzessu de democratizatzione, a su puntu de èssere su nùcleu essentziale de su podere locale in una prospetiva autonomìstica. Duncas a s’Artu Cummissàriu si sunt agiuntas una Giunta e una Cunsulta regionale espressione de sos partidos polìticos antifascistas, belle chi sos membros no esserent elèghidos diretamente dae su pòpulu, ma isseberados dae sos partidos e pustis nominados dae su guvernu tzentrale.

A cumandare s’Artu Cummissariadu bi fiat unu sardu, su generale Pedru Pinna. Issu est abbarradu in càrriga pro 5 annos, dae su 29 de ghennàrgiu de su 1944 a s’ 8 de maju de su 1949, cando s’Artu Cummissariadu nche l’ant iscontzadu e sas tareas suas, sos ufìtzios, sos locales e su personale sunt colados in parte a su Rapresentante de su Guvernu, in parte a sa Regione.

Dae martzu de su 1944 fiat prevididu (cun decretu lege règiu) chi s’Artu Cummissariadu cheriat agiuadu dae una Giunta presèdida dae issu etotu. Custa Giunta s’est formada petzi in su mese de cabudanni: nde faghiant parte un’indipendente e unu rapresentante de cada partidu de su CNL. Cun decretu de su 28 de nadale de su 1944 la Giunta l’ant sustituida cun sa Cunsulta regionale, custa puru presèdida dae s’Artu Cummissàriu: sos membros fiant nominados dae su Guvernu a proposta de su Cummissàriu in mesu de sos rapresentantes de sos partidos, de sos sindacados e de sos assòtzios culturales; in sas reuniones podiant leare parte fintzas sos rapresentantes de sas amministratziones pùblicas.

Regione Autònoma de SardignaSa Cunsulta teniat sa funtzione de elaborare un’Istatutu ispetziale per s’autonomia de sa Sardigna in s’ambitu de sa ricostitutzione de s’Istadu italianu. Sos traballos preparatòrios de s’Istatutu si sunt congruidos a pustis de 4 annos. Su testu definitivu l’at discussu s’Assemblea Costituente in tres sessiones intre su 28 e su 29 de ghennàrgiu de su 1948; l’ant aprovadu su 31 de ghennàrgiu; l’ant publicadu in sa Gazzetta Ufficiale de su 9 de martzu, comente lege costitutzionale n. 3, su 26 de freàrgiu; in antis l’aiat discussu sa Cummissione de sos 75 (sa matessi incarrigada de redatare su progetu de Costitutzione) e l’aiat istudiadu una Sutacummissione che aiat elaboradu su testu tenende contu de su chi aiat propostu sa Cunsulta. S’eletzione de su primu Cussìgiu Regionale b’est istada s’8 de maju de su 1949.

In cussos annos ant aprovadu fintzas sos istatutos ispetziales de Val d’Aosta, Trentino Alto Adige e Sicilia. In su 1963 ant aprovadu s’istatutu ispetziale de Friuli Venezia Giulia. In su 1970 ant aprovadu sos istatutos ordinàrios de sas àteras regiones.

—————

  • Pro nd’ischire de prus: Statuto Speciale e Ordinamento della Regione Sardegna – G. Gherardini – Edizioni Simone – 1991

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com