Su CSU a su Cussìgiu de Europa

Su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale, una de sas organizatziones prus rapresentativas de su movimentu in favore de sa limba sarda, at iscritu in sas dies coladas una lìtera a su segretàriu generale de su Cussìgiu de Europa Thorbjørn Jagland, torrende a pedire una leada de positzione de su Comitadu de sos Ministros in contu a s’istentu e a sa debilesa de s’Itàlia in sa polìtica linguìstica de amparu de sas limbas minoritàrias e de sas minorias natzionales.

Sa Sardigna est reconnota comente minoria natzionale e linguìstica dae sa Cunventzione Cuadru de Protetzione de sas minorias natzionales firmada e ratificada dae sa Repùblica; duncas, periodicamente, sos ispetores – consulentes de su Cussìgiu faghent ricognitziones pro aberguare si sos Istados chi ant firmadu sa Cunvetzione Cuadru ant respetadu sos impinnos o nono. In su mese de trìulas de su 2015 su CSU l’aiant cramadu a Roma sos espertos de su Cussìgiu de Europa pro l’intèndere in contu a sa situatzione de sa limba sarda; sos rapresentantes isulanos (Giosepe Coròngiu pro su sardu e Càralu Sechi pro su catalanu de S’Alighera), l’aiant descrita comente negativa meda e in perìgulu de estintzione pro sa debilesa o assèntzia de polìticas istatales comente si tocat. Su Comitadu de sos Ispetores at publicadu sa relatzione sua a primos de su 2016, dende resone a su bonu de sas osservatziones de su Coordinamentu; ma dae tando semus galu isetende chi su Comitadu de sos Ministros, òrganu de cumandu de su Cussìgiu de Europa, fatzat suas sas racumandatziones de sos espertos e leet una positzione crara cun s’Itàlia.
< Custu istentu est cumintzende a pònnere pensamentu. Est fundamentale chi s’iter prevididu dae sa Cunventzione Cuadru siat cumpletadu – at craridu Giosepe Corongiu, boghe de su CSU – a tales chi s’Istadu Italianu siat cramadu a sos doveres suos, giai chi at ratificadu una sèrie de òbligos in sede internatzionale chi però no onorat mai. Custu fintzas pro no afortire in sa tzitadinàntzia su cumbinchimentu chi unas cantas istitutziones internatzionales no amparant sos tzitadinos, ma si ponent semper a s’ala de su prus forte. Custu sutzedit a livellu econòmicu, ma fintzas in campu culturale. Bastat a pensare a s’acuntèssida de un’àtera Cunventzione, sa de sa Carta Europea de sas Limbas, chi s’Itàlia at firmadu ma no at ratificadu mai. E peruna istitutzione subra-istatale, però, at mai cramadu a s’òrdine s’Istadu italianu in un’acumprimentu chi est obligatòriu pro totu sos Istados chi cherent aderire a s’Unione>.
In sustàntzia sos ativistas de sa limba sarda revìndicant una presèntzia prus forte de su sardu in iscola, in sos mèdios de informatzione, in s’amministratzione pùblica e in s’universidade, superende s’episoditzidade de sas initziativas fatas cun finalidade mediàtica, e s’afortimentu de s’istandardizatzione cun sa creatzione de istitutziones prepostas a s’isvilupu unitàriu de sa limba.
Su Cussìgiu de Europa, de non cunfùndere cun s’Unione Europea, est un’organismu internatzionale formadu dae 47 Istados membros; tenet sa tarea de amparare sos deretos umanos in intro de s’ispàtziu europeu. Est coordinadu dae unu segretàriu generale e dae un’assemblea plenària. S’òrganu supremu de controllu est su Comitadu de sos Ministros, formadu dae sos sos Minstros de sos Èsteros de sos Istados Membros. S’Itàlia, in mesu de sos Istados Membros, est in su de sos 4 postos in sos finantziadores de custu organismu importante de defensa de sos deretos tziviles in su Continente Betzu, belle comemte s’ONU, ma in iscala reduida.

CSU – ASSEMBLEA DIRETIVA

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com