“Oe Sa Die est a nche bogare sa parte istràngia dae intro de cadaunu de nois”. Su CSU in Tonara cun sa festa natzionale.

“Oe Sa Die est a nche bogare sa parte istràngia dae intro de cadaunu de nois”. Su CSU in Tonara cun sa festa natzionale.
IMG_2540

‘Oe su contu de Sa Die no est a nche bogare sos piemontesos, ma a nche bogare sa parte istràngia chi est in intro de nois matessi’. Paráulas de Giuseppe Coròngiu, una de sas boghes de su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale, sòtziu chi at organizadu eris mangianu 26 abrile in Tonara sa tzelebratzione de Sa Die de sa Sardigna a cumone cun s’Aministratzione Comunale. Pro Coròngiu leghende s’istòria de sas rebellias dae su 1793 a su 1812 si cumprendet chi sa costante negativa, chi decretat su fallimentu de su protzessu de liberatzione natzionale est su vìtziu de sos sardos de pedire a sas autoridades cunditziones de favore e sas traitorias contra a sos movimentos pro interessu personale.

Sa Rivolutzione s’aberit cun sos sordados istràngios chi cherent arrestare a Pintor e si serrat cun su matessi Pintor chi, coladu a s’ala de sos Savoja, bombardat a Bono ca est sa bidda de su radicale Angioy. “Pintor est sa persone tìpica de sas classes dirigentes e intelletuales nostras finas de oe e finas natzionalitàrias -at nadu Coròngiu – chi non resessent a renuntziare mai a su carignu de su poderiu internu o angenu e a traìghere sas càusas giustas pro fàghere su bene issoro. Cantos de nois sunt gasi? Acò, custa est sa metàfora de sa parte istràngia de nois etotu, de su coro e de sa cultura nostros, de bogare. Una rivolutzione culturale chi galu non s’est bida”.

Dae custu arresonu s’est cumpresa sa lìnia de àere intituladu sa manifestatzione ‘1794-2015 No at cambiadu nudda’ pro sutalineare s’istadu lègiu de sa Sardigna de oe e finas su discùidu in contu de organizatzione de Sa Die. S’assessoradu regionale s’at leadu sa faina de Sa Die petzi sas ùrtimas dies (pustis de sos apellos pùblicos de su CSU), faghende posca un’editzione fea, disorgànica, improvisada e cun temas chi non b’intrant nudda comente cussu de su màndigu. Sa presse posta fiat petzi non pro fàghere una festa bella, ma pro fàghere carchi cosa pro no èssere criticados.

Ma pro Giovanni Dessì, assessore a s’istrutzione de su comunu de Tonara, in tamen cosas nd’at cambiadu paritzas. In peus però. “Bastat a abbaidare a sa chistione de sa limba -at acraridu Dessì – tando la faeddaiant totus, como semper prus paga gente. E semus in presèntzia de unu guvernu regionale chi est iscontzende, in contu de polìtica linguìstica, su chi s’est fatu in deghe annos”.

Cuntzetos chi, in sa relata sua, at torradu a pigare finas Roberto Carta, blogger e àtera boghe de su CSU, chi at ligadu paritzos momentos de s’istòria sarda a cussu presente e a cussos de Sa Die. .

Arresonu custu chi at dadu sa possibilidade a Isabella Tore, insinnante de su grupu ‘Istòria sarda in s’iscola’ de comintzare sa relata sua sende chi su tema fiat giai abertu. Sa ‘maistra’ Tore at acraridu cun cumpetèntzia e galania su traballu promotzionale e didàticu chi sunt faghende custu grupu de insinnantes pro chircare de fàghere intrare s’istòria nostra in sas iscolas italianas de s’ìsula. At amustradu finas in videu unas cantas possibilidades didàticas pro  ingalanire sos pipios a s’istòria locale e finas carchi tàula e ventana dedicada a Sa Die de sa Sardigna. Sa relata de Isabella Tore est istada cussa tzentrale de sa manifestatzione de su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale.

A pustis su coro polifònicu Peppino Mereu e sa banda musicale de sa bidda -chi ant dadu una sèddida de elegàntzia artistìcu-populare a totu sa mangianada, sa serrada est tocada torra a su CSU cun Paolo Mugoni chi at torradu a denuntziare sas fartas de sa Regione in contu de organizatzione de Sa Die e de polìtica linguìstica. ‘E finas de sos indipendentistas chi sustenint sa Giunta Pigliaru’, at naradu.

S’ocasione est istada de profetu finas pro riunire s’assemblea diretiva de su CSU chi at cunfirmadu sa lìnia polìtica presente de apretu, denùntzia e crìtica a su guvernu regionale pro una polìtica linguìstica chi est fata cun artìvia e discapatzidade.

A fine de sos traballos pràngiu sotziale cun sos produtos de Tonara.

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *