8 de maju – die mundiale de sa Rughe Ruja e de sa Mesuluna Ruja

de Alessandro Dessì

S’8 de maju est sa Die Mundiale de sa Rughe Ruja e de sa Mesuluna Ruja, unu momentu de festa intregada a is 17 miliones de voluntàrios in totu su mundu, 15 mìgia in Itàlia, chi istant in totue, totus is dies, 24 oras a sa die, pro agiudare is chi sufrint. Sa festividade est sa die de sa nàschida de Henry Dunant, chi aiat fundadu su Sòtziu. Sa finalidade de is tzelebratziones de custa die est sa de aprobiare is tzitadinos a su movimentu de sa Rughe Ruia e fàghere connòschere is chi sunt is atividades isboligadas dae is Voluntàrios pro sa populatzione.

Sa Rughe Ruij de Itàlia, gràtzias a is cunventziones internatzionales e pro more de is leges natzionales, disponet tra is cumponentes cosa sua, pro acumprire a is funtziones suas de emergèntzia in tempus de paghe e de gherra, de unu Corpu Militare de is Fortzas Armadas.

Est formadu dae su contingente de personale chi istat in servìtziu e dae su chi istat in cungedu, in rolu de base voluntària e de ispetzializatzione elevada: dutores, psicòlogos, chìmicos, potecàrios, cummissàrios, contàbiles, infermieris e sucurridores.

In is registros suos de cungedu bi sunt a oe 19.314 iscrividos, chi sunt cunvocados de manera periòdica pro addestramentu.

Su Corpu Militare in situatziones de emergèntzia natzionale e internatzionale gestit ispidales de campu, presìdios mèigos avantzados, nùcleos sanitàrios e logìsticos e nùcleos de decontaminatzione NBCR.

Oe in die est aparitzadu territorialmente in dd’un’ispetoradu Natzionale, in Tzentros de Mobilitatzione territoriales, in Nùcleos Addestrativos e

Atividades promotzionales de livellu locale, in bases operativas e tzentros polifuntzionales.

Sa finalidade prus de importu de custa genia de atividades est su de verificare e megiorare, cun cadentzas regulares, sa formatzione e s’addestramentu de is militares de sa C.R.I. a s’impreo operativu in is ipòtesis de netzessidade e de emergèntzia, ambos pro interventos de Protetzione Tzivile in s’ipòtesi de calamidade e pro ausìliu a is FF.AA. in vàrios cuntestos operativos.

Sa Sardigna tenet unu Tzentru de Mobilitatzione territoriale (su XVI° Tzentru): su Cumandante regionale de su Corpu Militare de sa CRI est Sergio Piredda, promòvidu cun Decretu de su Ministru de sa Defensa in data 12 de abrile de su 2017, a su gradu de Tenente Coronellu de su rolu normale mòbile. S’ufitziale, in fortza a su Corpu Militare de sa CRI de sa Sardigna at leadu parte a vàrias missiones natzionales e istrangias, at retzidu sa medàllia de oro e de prata a su meritu e in prus varias onorefitzentzia che a sa de cadderi de sa Repùblica, cadderi de su Sepurcru Santu de Gerusalemme e s’archidosa onorefitzentzia de su Vaticanu de Cadderi de Santu Gregòriu Mannu. Istat in servìtziu dae su 1994.

SU CORPU MILITARE

Su Corpu Militare de sa CRI, corpu ispetziale voluntàriu e ausiliàriu de is Fortzas Armadas, at a cùrrere e leare parte a totus is atividades natzionales e internatzionales in su chi pertocat primariamente su sucursu sanitàriu, de sa protetzione tzivile e de sa defensa tzivile. Is militares de su Corpu ddos impinnant in totu is cuntestos bèllicos internatzionales, subra de totu pro su chi pertocat is aspetos sanitàrios.  In tempos reghentes, vàrias unidades de personale ddos ant impiegados in operatziones de recùperu de 700 emigrantes abarrados allupados in dd’ una barca manna profundados in su mare Mediterràneu.

Intra de is vàrias professionalidades de su Corpu, bi sunt ufitziales medicos, psicòlogos, chimico-potecaristas e commissarios. Su personale infirmerìsticu e logìsticu, de livellu artu meda, contribuischet a sa crèschida de s’atòliu e de sa professionalidade de su Corpu. A dolu mannu is setores chi sunt oe de prus atualidade sunt is de sa partetzipatzione a atividades  sanitàrias de is ispidales de campu e nucleos sanitàrios ativos in sa prima emergèntzia ambos in sa protetzione tzivile e in sa defense tzivile, in su suportu psicològicu e a su diritu umanitàriu in is cunflitos. Oe su Corpu militare voluntàriu de sa CRI est formadu primariamente dae personale militare in cungedu pretzetadu pro atividades de servìtziu ativu in is vàrias netzessidades ambas adestrativas chi operativas. Is inrolamentos de su personale militare sunt abertos de manera permanente e is informatziones si podent pregontare a su Cumandu regionale de su corpu.

ISTÒRIA

S’istòria de su Movimentu de sa Rughe Ruia tenet is orìgines cosa sua in s’Itàlia de is tempos de sa batalla sambenosa de Solferino, chi aiant cumbàtidu su 28 de lampadas de su 1859, a in ue fiat bessida a campu s’idea de sucurrere a is feridos in is campos de sa batalla chene diferèntzia peruna, de respetare a is sucurridores e a àere a disponimentu un’organizatzione umanitària neutrale, chi aiat àpidu su cuncretare.si cosa sua in is annos chi fiant sighidos a sa Cunventzione de Ginevra de su 1864.

In Itàlia, finas dae is primos tempos, che derivatzione de is cunventziones e risolutziones internatzionales e in prus pro efetu de leges ispetzìficas, est ativa sa Rughe Ruia Italiana chi disponet de unu Corpu Militare cosa sua, componidu dae elementos inrolados de manera voluntària in is vàrias categorias de is ruolos suos.

S’organizatzione de is servìtzios de su Corpu Militare Voluntàriu CRI  e in prus s’impreo suo, ddos determinant is òrganos cumpetentes de su Ministèriu de sa Defensa, che Corpu ausiliàriu de is Fortzas Armadas de s’Istadu. 

Su Corpu Militare Voluntàriu de sa Rughe Ruia Italiana aiat àpidu is orìgines cosa sua in is disponimentos emanados dae su Ministru de sa Gherra sa die 1 de lampadas de su 1866, a in ue su personale de is “iscuadras de sucursu” – is primas formatziones de su Comitadu Milanesu pro su sucursu a is feridos e a is malàidos de gherra – dd’aiat a pustis mudada in Sòtziu italianu de sa Rughe Ruia, posta a suta de dissiplina militare cun adotzione de uniformes e ugualizatzione geràrchica a is grados de s’Esèrtzitu.

Is giai mentovadas “Iscuadras de Sucursu” ddas aiat luego imprenda s’Istadu Majore, dipendente dae su de 5 Corpos de Armada cun su cale aiant leadu parte a sa de Tres Gherras de indipendèntzia e su 15 de lampadas de su 1866, in s’orrorosa batalla de Custoza, is Iscuadras aiant àpidu su “batìsimu de su fogu” cosa issoro.

Dae cussos eventos de su 1866 is òmines de su Corpu Militare Voluntàriu C.R.I. òperant de manera sighida in atividades de assistèntzia sanitària a is Fortzas Armadas in tempus de paghe, gherra e crisis internatzionales graves e in prus in missiones umanitàrias pro sucursu a is populatziones vìtimas de calamidades, ambos in territòriu italianu e foras de s’Itàlia.

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com