Su portughesu, limba isparta in totu su mundu

de Sarvadore Serra

Su portughesu (português o, in manera cumpleta, língua portuguesa) est una limba romànica.  Est s’ùnica limba ufitziale  de Portugallu,  Brasile, Capu Birde, Guinea-Bissau, Mozambicu, Angola, e São Tomé e Príncipe. Est coufitziale in  Timor Est, Guinea Ecuatoriale e Macau. Comente resurtadu de s’època coloniale, si podent agatare faeddadores de portughesu e portughesu crèolu in: Goa, Daman e Diu,  in Ìndia; Batticaloa,  in sa costa orentale de su Sri Lanka; s’ìsula  indonesiana de Flores; Malaca, Malaysia; sas ìsula ABC,  in sos Caràibos,  in ue faeddant su papiamento, cando chi su crèolu de Capu Birde est su crèolu portughesu chi si faeddat de prus.

Su portughesu faghet parte de su grupu ibèru-romànicu chi s’est isvilupadu dae unos cantos dialetos de su  latinu vulgare in su Rennu medievale de Galìtzia, e at mantesu unu pagu de fonologia tzèltica.  Sos faeddadores dae sa nàschida sunt dae  215 a  220 milliones. In totu lu faeddant 260 milliones de pessones. In su mundu, comente nùmeru de pessones chi lu faeddant dae sa nàschida, est in su de ses postos; in Europa est in su de tres postos;  est una limba a beru de importu  in s’ emisferu meridionale. Est sa limba chi si faeddat de prus in Sudamèrica e sa segunda in Amèrica Latina a pustis de s’ispagnolu.  Est una limba ufitziale de  Unione Europea, Mercosul, OAS, ECOWAS e Unione Africana.

Su portughesu est sa limba de su prus de sa gente  in Brasile e Portugallu, e su  99.8% de sa populatzione de  São Tomé e Príncipe in su tzensimentu de su 1991 at decraradu chi faeddat  in portughesu. A fùrriu de  su  75% de sa populatzione de Angola faeddat in  portughesu, e s’ 85% est bastante fluente.  Prus de su 40% de sa populatzione  de Mozambicu faeddat in portughesu dae sa nàschida, e su  60% est  fluente, cunforma a su tzensimentu de su 2007. Su portughesu lu faeddat dae sa nàschida fintzas su  30% de sa populatzione de  Guinea-Bissau, e b’at unu crèolu basadu in su portughesu chi lu cumprendent totus.  Non b’at datos pretzisos pro  Capu Birde, ma belle totu sa populatzione est bilìngue, e sa populatzione monolìngue  faeddat su  crèolu capu birdianu.

In totu su mundu b’at immigrados chi faeddant in portughesu: bi nd’at in  Andorra (15.4%), Bermuda, Canada (0.72% o 219,275 pessones in su tzensimentu de su 2006),  Frantza (500.000 pessones), Giapone (400.000 pessones), Jersey, Namìbia (su 4–5% de sa populatzione, mescamente pròfugos dae Angola in su Nord de s’Istadu), Paraguay (10.7% o 636.000 pessones), Macau (0.6% o 12.000 pessones),  Isvìtzera (196.000 in su 2008), Venezuela (254.000) e sos Istados unidos (0.35% de sa populatzione o 1.228.126 faeddadores cunforma a sa American Community Survey de su 2007).

In unas cantas partes de sa chi est istada s’ India portughesa, est a nàrrere Goa   e Daman e Diu, sa limba la faeddant galu unas  10.000 pessones. Dae datos de su  2014, resurtat chi unos  1.500 istudentes fiant imparende su  portughesu in Goa.

Sa Comunidade de sos Paisos de Limba Portughesa   (in portughesu Comunidade dos Países de Língua Portuguesa, cun s’acrònimu CPLP) est formada dae  8  paisos indipendentes chi tenent su portughesu comente limba ufitziale: Angola, Brasile, Capu Birde, Timor Est, Guinea Ecuatoriale, Guinea-Bissau, Mozambicu, Portugallu e São Tomé e Príncipe.

Sa  Guinea Ecuatoriale, in su mese de làmpadas de su 2010, aiat fatu dimanda pro èssere membru a tìtulu prenu de sa  CPLP, unu status chi dant petzi a sos Istados in ue su portughesu est limba ufitziale; In su 2011, su portughesu  est devènnidu sa tertza limba ufitziale sua  (in pare a s’ ispagnolu e a su frantzesu)  e, in su mese de  trìulas de su  2014, su paisu est istadu atzetadu comente membru  de sa  CPLP.  

Su portughesu est fintzas una  de sas limbas ufitziales  de sa Regione Amministrativa Ispetziale de sa Repùblica Populare de Tzina (in pare cun su  tzinesu) e de unas cantas organizatziones internatzionales, comente su Mercosur,  s’Organizatzione de sos Istados iberu-americanos,   s’ Unione de sas Natziones Sudamericanas,   s’ Organizatzione de sos Istados Americanos , s’ Unione Africana,   sa  Comunidade Econòmica de sos Istados Africanos Otzidentales,   sa Comunidade pro s’Isvilupu de s’Africa Meridionale   e s’ Unione Europea.

Ligàmene: https://en.wikipedia.org/wiki/Portuguese_language

Lassa unu cummentu

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *

*

shared on wplocker.com